La „Mic dejun cu un campion” l-am reîntâlnit pe arhitectul Augustin Ioan, special pentru a rememora o Românie a excelenţei, sâmbătă, 28 martie, de la ora 10:00, la TVR 2.
„A câştigat proiectul Catedralei Neamului, dar a construit Catedrala Arhiepiscopală cu necropolă de la Curtea de Argeş, dovedind că pe profesorul, poetul şi arhitectul Augustin Ioan spaţiul sacru integrat în peisaj, dar şi în tradiţia comunităţii îl defineşte cel mai bine”, argumentează Daniela Zeca Buzura reîntâlnirea cu un vechi prieten şi admirator emisiunii noastre.
L-am invitat pe arhitectul Augustin Ioan special pentru a rememora o Românie a excelenţei, o ţară care, de la întregire până în anii 1930-40, era una în plină maturitate şi sălta cu paşi de uriaş pentru a recupera un decalaj istoric imens. Se părea că îşi găsise reţeta succesului economic, cultural şi social. Fractura comunistă a readus-o într-o stare de izolare ale cărei efecte se pot simţi şi astăzi.
Nu este doar o întâlnire conjuncturală, pentru că Augustin Ioan este un profesionist adevărat, un om de o vastă cultură, care a avut privilegiul de a călători pe toate meridianele lumii, predând ca profesor-invitat în universităţi renumite şi care, la catedra de la Bucureşti a Universităţii de Arhitectură, formează, încă din anii 1990, generaţii de tineri care ar trebui să modeleze destinul României următoarelor sute de ani.
Excelenţa în inovaţie, arhitectură, industrie, educaţie, cultură, sănătate face astăzi parte din „perioada clasică” a României, cea la care ne raportăm mereu, dar pe care, paradoxal, acum o lăsăm să se piardă. E doar o întâmplare? Asta am vrut să aflăm de la invitatul nostru, un arhitect renumit şi un profesor redutabil care-şi iubeşte şi îşi îndrumă studenţii, cărora nu le poate oferi totuşi un viitor.
De ce? E o întrebare a generaţiei tinere care se adresează României centenare. Un dialog dulce-amar, deloc nostalgic, cu multe speranţe pentru viitor.
Augustin Ioan nu predă doar arhitectură, ci mentalităţi şi atitudini cu care tinerii arhitecţi să poată imagina proiecte ample de regenerare urbană, să statuteze la superlativ această breaslă de excelenţă care dă profil unor situri urbane ca dovadă a continuităţii unor tradiţii, dar şi ca deschidere către inovaţie. Pentru că, ce altceva a fost perioada interbelică, la care s-a făcut referire dacă nu o deschidere fără precedent în istoria anterioară, dar şi ulterioară anilor 1920 - 1940? A fost probabil singura perioadă de sincronism real între istoria noastră şi istoria Europei occidentale.
Şi pentru că celebrăm anul acesta Marea Unire (n.n. ediția a fost difuzată în premieră în aprilie 2018), prof. arh. Augustin Ioan este clasat ca unul dintre „românii de centenar”, adică dintre concetăţenii care contează pe scara valorilor contemporane: ca realizări, ca atitudine profesională şi civică, un exemplu de excelenţă cu care ne putem mândri fără reţineri.
În 1992 – 1993, a beneficiat de un stagiu de cercetare în urma unei burse Soros la Oxford University. În 1994 termină cu brio, ca şef de promoţie, studiile postuniversitare de master pe care le-a urmat la MSARch, University of Cincinnati, OH şi la Colegiul DAAP. La University of Cincinnati, OH, în 2004 şi în 2012 este bursier Fulbright Senior Scholar, unde, peste un timp, a fost şi profesor-invitat, iar în 1999 a urmat Getty Summer School în istoria artei. Este licenţiat în teologie ortodoxă Honors Causa la Center for Traditionalist Orthodox Studies, Etna, CA (2007), în board-ul căruia este cooptat din 2003.
Deţine două doctorate: unul în arhitectură, în 1998 - IAIM Bucureşti şi al doilea în 2002 la Facultătea de Filosofie, Universitatea Bucureşti.
Este autorul mai multor lucrări dedicate spaţiului sacru şi arhitecturii religioase: „Spaţiul sacru” (2003), „Întoarcere în spaţiul sacru” (2007), „Retrofuturism” (2010). A fost coordonatorul masterului de „Antropologie a spaţiului sacru” (2001 - 2008). Dar lista burselor de studii şi de cercetare, a conferinţelor şi prelegerilor, a apariţiilor editoriale de autor, de coordonator şi coautor, a articolelor de presă apărute în ţară şi în străinătate, a unor scenarii de film care au fost premiate este cu mult mai lungă. Premiile, medaliile, nominalizările în urma performanţelor i-au întărit arh. Augustin Ioan imaginea unui profesionist autentic, o voce cu greutate în meserie şi un om foarte respectat.
„Augustin Ioan e şi un filosof al arhitecturii, dar şi omul pe care-l poţi întreba chestii obişnuite şi-ţi răspunde fără fasoane” - aprecia Cristian Teodorescu, un coleg din presa scrisă care i-a luat un interviu anul trecut (n.n. 2017).
Mergând pe aceeaşi preocupare care leagă tradiţia arhitecturii sacre medievale de perioada modernă, arh. Augustin Ioan, împreună cu o echipă de tineri arhitecţi şi studenţi de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti a câştigat în 2002 concursul naţional pentru Catedrala Patriarhală cu hramurile „Înălţarea Domnului” şi „Sf. Apostol Andrei”. Un proiect revoluţionar care a suscitat multe dezbateri şi care a fost publicat în albumul „Concursuri pentru catedrala patriarhală ortodoxă”, editat în 2004.
Dacă acest proiect nu a mai fost pus în operă, cel al catedralei arhiepiscopale cu necropolă regală de la Curtea de Argeş unde sunt îngropaţi Regele Mihai şi Regina Ana este aproape finalizat şi reprezintă o realizare arhitecturală deosebită.
„A fost o experiență semnificativă pentru mine, în urma căreia am înţeles şi mai bine tema spaţiului sacru şi arhitecturii religioase. Am făcut o catedrală, pe lângă celelalte vreo douăzeci de bisericuţe, capele şi memoriale proiectate.” (mărturiseşte invitatul nostru)
„De altfel, nu o dată arh. Augustin Ioan şi-a exprimat aparteneţa la valorile României regale, care a înfăptuit Marea Unire şi de care se leagă de fapt, modernizarea unei ţări total decuplate de la timpul istoric al veacurilor XIX şi XX. A fost o şansă unică, o viziune a Familei regale şi a unor oameni de stat care au trecut peste partizanatele politice de orice fel pentru a edifica o ţară. Un rol major, aproape necunoscut, revenindu-i Reginei Maria, o ambasadoare versată şi subtilă care nu s-a dat în lături de la nimic pentru a servi interesele României. Mi-a plăcut această dedicaţie cu care profesorul Augustin Ioan ne-a sugerat să fim mai atenţi la istoria naţională, la valorile ei reale, la subtextul unor evenimente. Nu şi-a putut totuşi înfrâna, nu neapărat nostalgia după o Românie de multe ori idealizată, cât după perseverenţa şi pragmatismul de care dădea dovadă în urmărirea intereselor ei naţionale. De aceea, ca un părinte obiectiv a şi criticat-o, cu tăişul unei observaţii care ne îngheaţă: tot ce s-a realizat cu adevărat aparţine trecutului. Probabil că mulţi alţii gândesc la fel. Cert este că progresul şi imaginea României la viitorul centenar vor fi disecate cu aceeaşi părintească incisivitate şi iubire cum au făcut-o astăzi arhitectul şi poetul Augustin Ioan şi jurnalistul şi scriitorul Daniela Zeca Buzura.” (Ileana Ploscaru Panait)
***
„Dorim să le mulţumim încă o dată partenerilor noştri, Librăriile Cărtureşti, unde, săptămână de săptămână, datorită filmărilor pe care le realizăm în Grădina Verona, le dăm peste cap programul de prânz. Şi nu se supără, ba, dimpotrivă, mai dau şi o mână de ajutor pentru a ne servi cu promptitudine o cafea aromată sau cele mai noi reţete de limonade. Un loc cu autentică tradiţie culturală unde oaspeţii emisiunii Mic Dejun se simt atât de bine. Pe lângă prietenul nostru fidel, îi avem alături pe YOKKO, care asigură vestimentaţia moderatorului, şi pe Ana Chiriac Make Up Artist. Le mulţumim pentru sprijin şi apreciere şi sperăm să fim o familie mult timp de aici încolo”, spune Ileana Ploscaru Panait.
***
Redifuzare a ediției din 14 aprilie 2018.
