Interviu realizat în cadrul campaniei TVRi „Cu România în suflet”

 

Daniela Filip s-a născut în cătunul Dobric, din Transcarpatia, Ucraina. După studiile universitare s-a întors învățătoare în școala din sat ca să-i ajute pe copiii din Dobric să învețe în limba strămoșească și să nu piardă bucuria de a face parte dintr-un neam cu rădăcini adânci în pământul Maramureșului Istoric din Dreapta Tisei.

„Pentru mine limba română este limba mea maternă, limba copilăriei. După ce am absolvit școala din satul natal, mi-am continuat studiile. Dar la o școală în limba ucraineană dintr-un sat vecin. Mutarea aceasta a dus cu ea și unele probleme. Mi-a fost foarte greu la început să mă adaptez, mai ales că toate materiile erau în limba ucraineană. Dar în timp, am reușit să trec peste toate aceste încercări cu gândul că voi reuși și voi avea posibilitatea să mă întorc în școala natală pentru a contribui cât mai mult la păstrarea tradițiilor noastre românești. Azi când mă uit în urmă sunt mândră de ce am reușit și în doresc ca în viitor să ajung cât mai departe, să îmi  duc la îndeplinire cât mai multe proiecte, să fac în așa fel să pot ajuta cât mai mulți copii să devină iubitori de ce avem noi mai frumos, tradițiile, portul și graiul nostru românesc.”

Din nefericire, încă există mulți români din țară sau din lumea largă știu destul de puține lucruri despre românii din comunitățile istorice din jurul României și mai ales despre cei din Maramureșul Istoric din Dreapta Tisei.

„În ultimul timp cum am reușit  să ne cunoaștem noi între noi, datorită, în primul rând, diferitelor proiecte realizate de TVR internațional! Cred că prin aceste proiecte avem o șansă noi românii din jurul României și cei din lumea largă să ne cunoaștem mai bine, să aflăm unii de alții și în felul acesta să inițiem proiecte și acțiuni comune. Așa vom putea fi mai uniți și vom putea să ne sprijinim unii pe alții. Pentru că ne leagă limba română și neamul românesc. De exemplu, aici în Ucraina, regiunea Transcarpatia, începând cu anul 2020 s-a format comuna Slatina, comună din care fac parte toate satele românești. Ceea ce cred că este un lucru bun, pentru că, noi, toți locuitorii români ai acestei comune,  avem o dorință și un scop comun, să luptăm pentru păstrarea tradițiilor noastre românești și păstrarea învățământului în limbă română în cât mai multe instituții de învățământ”, afirmă Daniela Filip.

În ultimii ani au fost organizate diferite acțiuni ale unor asociații de români din Transcarpatia în colaborare care au avut ca scop îmbunătățirea relațiilor dintre România și comunitatea istorică de români din dreapta Tisei.

„De fiecare dată când am avut ocazia am luat parte la diferite proiecte organizate de mai multe asociații locale  în parteneriat cu asociații din România. Am participat, de exemplu, la cursurile de perfecționare a cadrelor didactice din școlile cu predare în limba română din Transcarpatia, Ucraina, cursuri organizate de Asociația Tinerilor Români din Transcarpatia (ATRT) în parteneriat cu instituții de învățământ din Sighetul Marmației, România. Ne dorim să avem mai mult sprijin din partea Statului român pentru a putea să ne păstram școlile și toate instituțiile de învățământ cu predare în limba maternă, deoarece cu fiecare an ce trece suntem tot mai îngrijorați. Legislația din Ucraina se tot schimbă, nu în favoarea minorităților autohtone, din păcate. Iar noi suntem acum în pericol de a ne pierde învățământul în limba română. De asta spun că este nevoie de ajutor imediat și concret din parte României” ne mărturisește tânăra învățătoare din Maramureșul Istoric din Dreapta Tisei.

Fiecare dintre noi români din țară sau din afara ei trăim cu sufletul lângă România și o purtăm cu noi peste tot unde ne ducem. Mai greu este uneori pentru românii de lângă graniță, care privesc de dincolo de gardul de sârmă ghimpată către Țara Mamă.

„România este țara mea, chiar dacă nu sunt cetățean al statului român. Pentru mine limba română îmi este limba maternă, limba copilăriei. Noi chiar dacă nu ne-am născut în România și trăim aici, lângă graniță, lângă  Patria Mamă, noi o păstrăm în suflet. Noi nu doar vorbim limba română, noi suntem români în totalitate, noi gândim românește, simțim românește, plângem și iubim tot românește. Așa cum spun și versurile marelui poet Grigore Vieru: În aceeași limbă/ Toata lumea plânge,/ În aceeași limbă/Râde un pământ,/Ci doar în limba ta/Durerea poți s-o mângâi,/Iar bucuria/S-o preschimbi în cânt ...” ne-a mărturisit, în încheiere, Daniela Filip.

Interviu realizat de Aura Dobre – producător TVR Internațional