O producţie memorabila la "Duminica filmului românesc". TVR 2 va difuza duminică, 14 iunie, filmul "Mihai Viteazul" (1971), în regia lui Sergiu Nicolaescu, cu Amza Pellea, Sergiu Nicolaescu şi Olga Tudorache în rolurile principale.
Realizat sub formă de diptic ("Călugăreni" şi "Unirea"), filmul va fi difuzat în două părţi, de la ora 13:10, respectiv de la ora 20:10.
Propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972, filmul istoric Mihai Viteazul , în regia lui Sergiu Nicolaescu, este realizat după un scenariu semnat de Titus Popovici. Filmul în două părţi a fost difuzat mai atât în România, cât și în țări de pe întreg mapamondul, fiind în ţară unul dintre cele mai urmărite filme româneşti din toate timpurile.
Pentru realizarea unei fresce cât mai apropiate de realitate, în film s-au folosit decoruri şi costume impresionante ca număr şi realizare, o distribuţie de mari actori dar şi un număr imens de figuranţi, inclusiv o divizie de soldați în termen folosiţi pentru a reconstitui scenele de luptă grandioase. S-a filmat în toate anotimpurile, la Călugăreni, Șelimbăr, Mirăslău, Gorăslău, în castele și cetăți:Peleș, Bran, Râșnov, şi în străinătate: la Roma, Viena, Praga, Istanbul.
Cu toate aceste eforturi, scenariul filmului, realizat în perioada comunistă, a modificat unele adevăruri istorice.
Despre Bătălia de la Călugăreni - în care Mihai Viteazul a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc.
În film: Deși cu o oaste mică (de doar 14-16.000 de ostași), Mihai Viteazul beneficiază de avantajul terenului mlăștinos și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți.
În realitate: La Călugăreni, operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. De-abia două luni mai târziu, cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu.
Despre Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul
În film: Fiul domnitorului, Nicolae Pătrașcu, primeşte în timpul domniei lui Mihai Viteazul titlul de succesor și voievod al Țării Românești (1599-1600). El este prezentat în film ca murind în Bătălia de la Mirăslău.
În realitate: Nicolae Pătrașcu a pierdut tronul în anul 1600 în favoarea lui Simion Movilă și a fugit în străinătate, împreună cu Doamna Stanca (mama lui) și domnița Florica (sora lui). El a murit 27 de ani mai târziu, în anul 1627.
Fără scene romantice cu Mihai Viteazul
În timpul unei consfătuiri între conducerea Partidului Comunist Român și regizorul Sergiu Nicolaescu, acesta a afirmat că dorea să introducă în filmul Mihai Viteazul o scenă în care domnitorul făcea dragoste cu o femeie. Conducerea partidului a refuzat deoarece acest lucru nu avea un „rol dominant în activitatea domnitorului”.
Dialoguri memorabile: „Cel mai mare dar al omului”
Unul dintre cele mai celebre dialoguri din film este acela dintre Mihai Viteazul și sultanul Murad al III-lea, pe Cetatea Celor 7 Turnuri. Această scenă a fost filmată la Istanbul. După numirea lui Mihai ca domnitor al Valahiei, sultanul îl ia la o plimbare prin grădinile palatului şi îl întreabă pe voievodul român: „Care este, după tine, cel mai prețios dar pe care Allah l-a făcut omului?”. La răspunsul domnitorului că cel mai prețios dar făcut omului este viața, sultanul îi replică următoarele: „Nici nu puteai să răspunzi altceva, ești prea mic. Vei domni peste o țară măruntă. Într-o zi, boierii vor mitui pe dregătorii mei cum ai făcut și tu, iar eu voi porunci. Cel mai mare dar al omului, Mihal, este puterea, cel mai scump și cel mai obositor.”
