Ploieșteancă hotărâtă, Clara Popescu, a terminat o facultate în România și una la Viena. A făcut din pasiunea ei pentru sport o punte între diferitele etnii care trăiesc în capitala Austriei. Aflați gânduri împărtășite de Clara, cu DOR DE ROMÂNIA!
Este născută pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor Române. Pare a fi un semn de bun augur.
M-am născut la Ploiești și încă din copilărie am făcut sport de performanță! Îmi aduc cu drag aminte că scoteam cauciucurile de mașină pe stradă și le așezăm în poziție verticală, sprijinite de câteva cărămizi, le postam la distanță regulamentară și încercam să-mi îmbunătățesc tehnica de alergat peste obstacole, lucrând suplimentar acasă! Era pentru mine bucuria activității în aer liber și în același timp, în jocul meu, reușeam să mai atrag și alți copii. Am fost un copil vesel și ambițios, căruia i-a plăcut să stea mult timp în aer liber. Iar la școală eram pasionată de geografie, istorie și de economie politică.
A absolvit Liceul "I. L. Caragiale" din Ploiești, urmat de Facultatea de Marketing din București. Primul job a fost tot în București, s-a căsătorit și la scurtă vreme soțului ei i s-a oferit posibilitatea să cumpere un restaurant în Viena. Așa că au ajuns să locuiască în capitala Austriei.
Sincer, m-am adaptat destul de greu la noul mod de viață. Erau o limbă nouă, o cultură nouă, nu mai eram turist, trebuia să-mi construiesc starea de confort și de siguranță financiară. La început petreceam mult timp citind cărți de istorie, de sociologie, de politică despre Austria, pentru că doream să-i înțeleg mai bine pe cei din jur într-un timp cât mai scurt. După, a intervenit relaxarea și înțelepciunea că trăiesc, totuși, într-o capitală europeană cu o diversitate culturală care rezultă din istoria bogată a orașului, într-o societate multiculturală care include mai multe comunități etnice și religioase distincte și farmecul orașului îl descoperi tocmai prin cheia care se află la oameni. În agenda mea am inclus cu responsabilitate și activitățile sportive, pentru că era ceea ce îmi plăcea să fac cel mai mult, plus că aveam experiență în Marketingul sportiv.
La Viena, a mai absolvit o facultate, cea de Inginerie Economică, dar viața ei s-a desfășurat mai mult în zona activităților sportive și culturale.
Sunt implicată în activități de marketing-management, de organizări de evenimente, de grilă de antrenamente sportive, pentru că am avut rezultate foarte bune și pe această latură. Mai precis, am antrenat sportivi, atleți care au ajuns la performanța de campioni naționali în Austria! Eu cred că am muncit și m-am implicat cu profesionalism, pasiune și curaj în multe proiecte care au prins viață și care s-au demonstrat de succes.
De câțiva ani, împreună cu soțul meu lucrăm la un proiect foarte îndrăgit în Viena, "FREUNDSCHAFTSCUP" (Cupa Prieteniei) care adună pasionații de fotbal și atletism în aer liber. Un alt proiect mare de care suntem tare mândri, eu și soțul meu, este Clubul Sportiv KAHLENBERG, care obține la fiecare competiție la care participăm, medalii și recunoaștere prin sportivii serioși și talentați și prin noi toți care ne ocupăm de bunul mers al activității!
În tumultul vieții de zi cu zi, alergând la propriu și la figurat pentru dezvoltarea proiectelor în care este implicată, Clara Popescu nu uită de România.
România este locul unde m-am născut, unde am fost educată, unde mă întorc întotdeauna cu mare drag și unde sunt prietenii mei. România este mereu în gândul meu atunci când spun o rugăciune, mai ales în aceste vremuri tulburi. Și România este și la mine acasă, mai ales în zilele de sărbătoare când miroase a cozonac și diverse bunătăți cum numai noi româncele știm să facem!
De când am ajuns la Viena, în fiecare an, pe 1 Decembrie, am organizat evenimente dedicate Zilei Naționale a României. Mai concret, am organizat încă din 2000 "Ziua Națională a României sărbătorită prin sport". Povestea acestui eveniment începe în universul magic al iernii anului 2000, când ți se lipeau mâinile de clanța ușii și nasul înghețat prindea din mers mirosuri care mai de care mai apetisante. La un colț de stradă mirosea a castane coapte, alături a ștrudel cu mere și scorțișoară, a vin fiert și alte minunății culinare. Ne strânsesem toți la căldura casei și chinuiți de o zi întreagă de ger și limbă germană, ne-am amintit că în două săptămâni urmează 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Ne-am gândit scurt la însemnătateaacestei zile, am trecut în revistă lângă o cană cu ceai, poveștile care evocau anul 1918. Atunci am simțit nevoia să aducem cu noi în Viena aceste bucăți de istorie românească.
Nu am vrut și nici nu am fi avut condiții să facem doar o informare istorică, ci ne-am gândit dacă tot eram înconjurați de oameni care practicau sportul, să sărbătorim Ziua României prin mișcare în aer liber. Am ales ca loc de desfășurare un parc din zona Loquaipark, din apropiere de Mariahilferstrasse, și am invitat copiii, adulții și bunicii să joace fotbal, să sară la lungime, să arunce cu mingii de oină. S-au format ad-hoc echipe de fotbal și cu prietenie, dar mai ales cu fairplay, s-a încins o competiție pe cinste, de care ne aducem aminte cu mare drag!
Atunci, în acea iarnă friguroasă a anului 2000, am pus bazele Clubului de Cultură și Sport "România" și a Echipei de fotbal FC România Wien. Participanții au fost răsplătiți cu mere, dulciuri, tricouri și medalii, dar mai ales cu o povestioară mică despre o Românie frumoasă și caldă, despre o Românie ospitalieră și educată, așa cum arată cea pe care o purtam noi în suflet și o adusesem la Viena. Bucuria, emoțiile de mare sărbătoare ne-au călăuzit pașii și ne-au dat puterea ca an de an, "Ziua Națională a României la Viena" s-o sărbătorim prin sport, cântec și bună dispoziție! Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima organizare!
Clara Popescu și soțul ei sunt implicați direct în organizarea unor evenimente sportive și culturale. Alături de ei sunt și alți oameni, români dedicați, "oameni grozavi", cum îi descrie Clara. Împreună, organizează acțiuni cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, din 24 ianuarie. De 1 Iunie au pregătit un festival dedicat copiilor, care recită poezii sau interpretează monologuri pentru vârsta lor. Sportivii amatori au la dispoziție trei echipe de fotbal (FC România, FC Rumänien și Calaromania) pentru a se putea face remarcați pe teren, dar și pentru a se putea recrea în timpul liber. Împreună realizează și un consurs "Miss Bezirk" cu prezentare de costum popular românesc, austriac și din diferite alte colțuri ale lumii.
Poate munca noastră pare ușoară, privită de acasă, din România. Dar planificarea, organizarea, implementarea și promovarea proiectelor și produselor culturale și sportive în străinătate nu este chiar așa de simplu. În România, tot ce mișcă-n țara aia, râul, ramul...ți-e prieten și te ajută să-ți duci la capăt mai ușor munca. În Viena, în schimb, totul se construiește cu multă greutate, implicare și mai ales cu consum de mulți ani din viață. Avem proiecte de suflet și în România, dar a apărut acest virus nesuferit care a închis granițele și ne-a blocat pur și simplu activitatea.
Trăim momente de neimaginat pentru toată omenirea, suntem greu încercați și nesiguri din cauza noului coronavirus. Eu cred că această perioada ar trebui să genereze altruism și empatie. Michael Tomasselo susține că oamenii se definesc înainte de toate prin cooperare, iar faptul că recunosc obiectivele altora și încearcă să-i ajute pentru a le atinge, reprezintă un pas important sub aspect evoluționist. Nimeni nu poate spune cu siguranță ce va urma, dar avem acum posibilitatea să ne arătăm compasiunea, să ne amintim valorile cu adevărat importante, să fim oameni civilizați, să îi protejăm pe cei de lângă noi și să ne protejăm pe noi, ca să putem reveni la normalitate.
Dragi prieteni, cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni (31 mai 2020) va doresc sănătate, bunăstare, rămâneți pozitivi și nu vă pierdeți încrederea în viitor și în România!
Interviu realizat de: Aura Dobre
