Purtat de Maica Domnului, numele Maria ne duce cu gândul la Biblie. Însă, există mai multe interpretări, în funcţie de cultura, istoria şi religia fiecărui popor. Pentru că, sub o formă sau alta, Maria este întâlnit atât în lumea creştină, cât şi în alte religii, cum ar fi iudaismul sau islamul.
În România, ca în toată lumea creştină, Maria este unul dintre cele mai răspândite nume, deşi tot mai mulţi părinţi aleg unele internaţionale şi moderne. Totuşi, chiar dacă în parcuri auzim din ce în ce mai des Ariana, Antonia, Iris, Chiara sau Erica, Luca, Aryan, Albert, Eric etc, în jur de 2,3 milioane de români – adică peste 11% din populaţia ţării - poartă numele Maria sau derivate ale acestuia, dintre care aproape 2 milioane sunt femei. Conform datelor furnizate site-ului tvr.ro de Direcţia Generală pentru Evidenţa Populaţiei (D.G.E.P.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), majoritatea femeilor, respectiv 1.486.913, poartă numele de Maria, alte 264.991 pe cel de Mariana, 51.460 se numesc Mărioara, iar alte 50.873, Marinela. Următoarele cele mai populare nume derivate de la Maria sunt: Marina (29.757), Mioara (29.503), Marilena (24.445), Maricica (21.593), Mara (18.401), Mia (4.154), Mariţa (3.181), Măriuţa (3.019), Măriuca (1.976), Marinica (1.629), Mari (1.464), Mary (1.425), Marusia (806), Mery (172).
În privinţa numelor masculine, datele D.G.E.P. arată că 316.800 bărbați răspund la Marian, 72.868 la Marin, iar alţi 3.085 se numesc Marinică.
La toate numele de mai sus l-am putea adăuga (sau nu) pe Marius, purtat de nu mai puţin de 259.705 persoane. Asta pentru că sunt voci care susţin că acest nume vine de la Maria, dar sunt şi altele care consideră că ar fi legat de Zeul Mars. Prin urmare, de Sfânta Maria, unele persoane sărbătoresc numele Marius, altele, nu.
Etimologia numelui Maria
Nume tradițional la vechii evrei, purtat de profetesa Maria, sora mai mare a lui Moise (menționată în „Exod”), Maria este mult mai bine cunoscut din Noul Testament, datorită Fecioarei Maria şi Mariei Magdalena. Astfel că, pentru credincioşii creştini, Maria are o semnificaţie „pură”, motiv pentru care, deși cultul Fecioarei avea o largă răspândire în Occident, iar numele apare în izvoarele din secolul IV, o lungă perioadă a fost evitat ca nume de botez şi a ajuns să se generalizeze abia după secolul al XIV-lea.
În lumea musulmană, Maria vine de la forma Maryam, recunoscută şi venerată ca mama profetului Iisus (Isa).
De-a lungul timpului, cercetătorii lingvişti au căutat şi lansat numeroase explicaţii etimologice ale acestui nume.
De exemplu, numele ar proveni din ebraică şi, conform lui Hieronim (sec. IV-V) - primul traducător al Bibliei în limba latină (traducere cunoscută sub numele de „Vulgata”) –, ar fi format din: „mar” care înseamnă „picătură” şi „yam”, adică „mare”, aşadar, „picătură de mare”, redat de el în latină prin „stilla maris”. Apoi, unii copişti au interpretat greşit cuvântul „stilla” şi l-au scris „stella”, adică „stea”, ajungându-se la „stea de mare”. De aici provine titlul „Steaua Mării” şi cântecul „Ave, maris stella”, „Bucură-te, o, stea a mării”.
Alte teorii susţin etimologia din ebraică, dar de la „mara(h)” tradus prin „amărăciune”.
Sunt şi lingvişti care afirmă că nu provine din ebraică, ci din egipteană şi este pus în legătură cu verbul „mrj”, care însemna „a iubi, a alege pe cineva” sau chiar cu un numele personal „mrj-imn”, „iubit de Amon“, Amon fiind în religia vechilor egipteni marele rege al zeilor. În greacă, acest cuvânt a devenit Mariamne, însemnând „aleasă, iubită de Amon”. Pentru creştini, cuvântul Maria, după transcrierea ebraică, şi Mariana, după cea grecească, înseamnă „aleasă, iubită de Dumnezeu”.
Datorită semnificaţiei religioase a Fecioarei, numele Maria este larg răspândit în toate țările și culturile cu influență creștină. Mai mult, în ţările vorbitoare de spaniolă sau italiană, Maria este folosit atât ca prenume, cât și ca nume de familie, iar în germană este adesea combinat cu alte nume, cum ar fi Maria-Theresia sau Maria-Louisa.
În afara lumii creștine, numele Maria poate fi găsit într-o varietate de culturi și limbi, precum cea din Japonia, unde este scris ca “Māria” sau “Maaria”, și India, unde este folosit ca prim nume și scris ca “Marry” sau “Mariya”. În iudaism și islam apare sub variantele Miriam sau Maryam.
În calendarul ortodox, sărbătorile cele mai importante închinate Maicii Domnului sunt: Naşterea Maicii Domnului (numită popular Sfânta Maria mică) - 8 septembrie; Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 21 noiembrie; Bunavestire - 25 martie; Adormirea Maicii Domnului (numită popular Sfânta Maria mare) - 15 august. Calendarul creştin mai cinsteşte alţi peste 30 de sfinţi şi sfinte ce poartă acest nume.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată de mulţi teologi drept „Paștele verii”, întrucât ortodocşii sărbătoresc atât moartea şi îngroparea, cât şi învierea şi înălţarea la cer a Maicii Domnului.
De altfel, Maica Domnului este singura dintre Sfinţii Bisericii Ortodoxe care are o rânduială liturgică a punerii în mormânt, asemenea cu cea a Mântuitorului Iisus.
15 august e zi de praznic, când se dă de pomană pentru morţi, dar este şi Ziua Marinei, Maica Domnului fiind patroana spirituală a marinarilor. În porturile şi oraşele de la mare şi Dunăre sunt organizate diferite evenimente dedicate acestei sărbători.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria, unele care se mai păstrează încă
Pe 15 august oile sunt coborâte de pe munte, iar bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula.
În această zi se interzice măturatul casei, aprinderea focului în sobă şi dormitul pe prispă.
Pe vremuri, era ziua când erau tocmiţi paznici pentru vii. Gospodarii nu trebuie să lucreze pământul, pentru ca animalele să nu se îmbolnăvească.
În dimineaţa de Sfânta Maria, femeile merg la biserică cu prune şi struguri, care sunt sfinţite înainte de a fi dăruite.
Pe 14 august, pentru a avea o naştere uşoară şi copil sănătos, femeile însărcinate nu trebuie să muncească.
Ziua de 15 august este ultima zi a verii când florile pot fi culese pentru a fi bune de leac.
Se spune că rugăciunile de Sfânta Maria sunt cele mai ascultate. Persoanele care ţin post negru şi se roagă în această zi vor fi ferite de greutăţi.
În unele zone, pentru a avea noroc în dragoste, femeile spală icoana Maicii Domnului cu apă şi busuioc. Fetele şi femeile nu trebuie să-şi spele părul sau să se tundă. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
Dacă trandafirii înfloresc, înseamnă că va fi o toamnă lungă şi blândă.
Schimbările de anotimp au fost interpretare în popor că fiind semne ale tristeții naturii, care regretă plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai crește, iar frunzele încep să îngălbenească.
Credit foto: pixabay.com
Laurenția Axente
