Dana Ioana Casetti, profesor asociat de fizică și astronomie la Southern Connecticut State University, pasionat ă de astronomie, este un cercetător care s-a remarcat la nivel mondial prin studiile și proiectele sale. A modelat și pregă tit studen ți pentru accesarea unor programe de cercetare finanțate de organizații de renume mondial, precum NASA. O româncă ce face cinste țării sale și care merită recunoaștere și respect pe deplin!
Statutul valoros de profesor și cercetător în astronomie de renume mondial ți-a permis și publicarea unor articole individuale în peste 100 de publicații. Ai fost citată în alte numeroase publicații. Care sunt cele mai valoroase articole publicate de tine, unde le-ai publicat și ce au vizat ele?
De obicei public în Astronomical Journal, și Astrophysical Journal, două publicații consacrate și de referință în domeniul nostru.
Cel mai citat articol ca prim autor este finalizarea lucrării mele de doctorat cu studiul mișcării roiurilor stelare globulare în Galaxia noastră. De la publicarea în 1999 are ~ 430 citări si numai trei autori.
De menționat este studiul foarte timpuriu (2002) al roiului stelar globular Omega Centauri, cel mai masiv din cei ~150 ai Galaxiei noastre. În acest studiu am avansat ideea căutării de debris stelar din galaxia ce odată a conținut acest roi / nucleu stelar, debris, care acum este dispersat în Galaxia noastră. La acea dată, observațiile erau modeste în acest sens, cu toate acestea am identificat stele specifice în debris stelar al acestei galaxii distruse de Calea Lactee în momentul când a intrat în câmpul ei gravitațional.
20 de ani mai târziu, telescopul spatial Gaia (European Space Agency) a produs observații ce au confirmat pe deplin acest scenariu.
Un alt articol care a fost de asemenea apreciat în presă este despre descoperirea unor stele tinere la periferia Galaxiei noastre presupuse a fi formate în procesul de interactie a galaxiilor satelit Norii Lui Magellan cu haloul Galaxiei noastre:
O listă completă de publicații pentru iubitorii astronomiei poate fi accesată aici.
Cum a reacționat presa americană și nu numai în ceea ce privește pasiunea ta și profesionalismul tău în cercetare?
Exista câteva press releases pe tematica Norilor lui Magellan, două galaxii satelit ale Căii Lactee și interacțiunea lor cu aceasta:
* Young stars lead the Magelanic Stream
* Physics Adjunct explores the Birth of Stars
* Star Birth sparked at the Galaxy s Edge
La ce organizații centrate pe astronomie esti afiliată și la ce te ajută această afiliere?
Sunt membru al American Astronomical Society (Societatea Astronomică Americană), și membru al Uniunii Astronomice Internaționale (UAI).
În cadrul UAI sunt membru al comitetului organizatoric a comisiei A1 - Astrometry.
În general afilierea este o recunoaștere în domeniu și facilitează accesul la conferințe, întruniri, prezentarea de rezultate recente.
Decernare premiu
Munca și dedicarea ta au fost răsplătite cu premii importante. Cine ți le-a acordat și în ce au constat ele?
Mi-a fost decernat premiul “Dirk Brower Memorial Prize” de către Yale University pentru teza mea de doctorat.
Mai recent am obținut o recunoaștere academică a muncii mele de cercetare de către forul Academic al statului Connecticut pentru educație superioară (Board of Regents for Higher Education of the Connecticut State Colleges and Universities).
Știu că ești implicată și în proiecte ale Comunității Astronomice în diferite colțuri ale lumii? Cum activezi în această comunitate, ce statut ai sau ai avut, unde pe glob ai participat la activitățile orgnizate de această comunitate?
În general particip la conferinte, workshop-uri când sunt invitată să prezint aspecte din cercetarea mea. Aceasta face parte integrală din responsabilitățile mele. Am participat la multe conferințe în Europa, America de Sud si SUA.
Mai recent sunt membru al Comitetului Organizatoric Științific a Întrunirii “Towards Multi- wavelength Astrometry” of the 32nd IAU General Assembly - Cape Town, South Africa - Aug 2024.
În acest rol, am indicat teme de discutat la acest for, am recomandat oameni de știință care să prezinte și am evaluat aplicații pentru participarea la această întrunire.
Sunt și Co-chair al grupului de lucru HST/JWST Long-term Monitoring care a elaborat un raport cu recomandări pentru telescoapele spațiale HST și JWST în privința observațiilor strategice și regulilor de operare pentru a maximiza studiile obiectelor cerești variabile, cu impactul științific aferent.
HST si JWST (James Webb Space Telescope) sunt operate de Space Telescope Science Institute / NASA.
Școala de vară de astronomie de la Vatican
Ce impact are Comunitatea Astronomică asupra activității tale de profesor și cercetător?
Desigur ca îmi oferă informații recente din domeniu, dar si aspecte pedagogice și modalități de popularizare a cercetării noastre către publicul larg.
În ce măsură și cum te implici în activitatea de cercetare astronomică în România? Cu cine colaborezi sau ai colaborat concret în România? Ce proiecte ai derulat aici și ce rezultate ai înregistrat?
Direcția mea de cercetare se regăsește mai puțin la Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR). Așa încât vizitele la IAAR au fost dedicate prezentării rezultatelor mele în diverse etape și comunicarea / îndrumarea cercetătorilor români tineri, dar și cu foștii colegi de acolo.
În 2015 am dezvoltat un proiect de cercetare cu colegii de la IAAR și din UK și l-am depus la ANCS, dar din păcate a fost respins. Doream să fondăm un Centru de Excelență în Astrometrie pentru Astrofizică.
În 2018 am avut un stagiu scurt la IAAR finanțat de guvernul României, pentru a explora direcții de colaborare în domeniul clasificării imaginilor de posibili meteoriți folosind IA. Ca regulă generală, publicațiile mele includ afilierea cu IAAR.
Cum ai evalua activitatea de cercetare și investițiile care se fac pentru Observatorul Astronomic din București, dar și pentru cercetarea în fizică în general în România, comparativ cu Statele Unite ale Americii?
Cu toată onestitatea, nu cunosc concret investițiile curente, și nici nu cunosc în detaliu mecanismele finanțării cercetării în România. Cred că activitatea științifică a progresat în ultimii zece ani, dar e mult loc pentru mai bine. În general, birocrația ucide, și acesta este și cazul României. Totuși, în România sunt mulți tineri formați la școli bune în afară și care se întorc cu o atitudine împrospătată și mult mai pragmatică în a “face știință”.
Ce recomandări ai pentru cercetătorii fizicieni din România?
Le recomand să iasă în afara țării pentru o perioadă cu scopul de a înțelege mecanismele si standardele academice necesare pentru a avea performanță. Din păcate, la întoarcere se lovesc de ziduri birocratice. La nivel oficial, ar trebui încurajată și facilitată întoarcerea tinerilor pregătiți cu ani de sacrificiu și studiu. Trebuie un efort stoic, concentrat și de durată dacă România își dorește o elită științifică.
Ce planuri de viitor ai în materie de cercetare, dar și ca profesor?
Voi continua pe aceeași linie, dorind sa finalizez proiectele ce sunt acum în derulare. Ca profesor, mă străduiesc să fiu un exemplu bun de urmat profesional, dar și ca persoană.
Dana Casetti - Observator Vatican, Castel Gandolfo
Ești un om complex, extrem de activ profesional. Cum se recreează și cum se remontează un cercetător după o activitate intensă? Care sunt refugiile tale?
Natura mângâie si reface. Petrec timp în plimbări în pădurile din apropiere, pe marginea lacului sau la țărmul marii. Connecticut e un stat cu o natură bogată și variată și cu multă verdeață. Petrec timp lucrând în grădina la flori; sunt minunate! Desigur, ca și creștin ortodox, legătura cu Dumnezeu permanent regenerează, da viață, sens si bucurie.
În final, te rog să faci un îndemn pentru tinerii din România care visează la o carieră de cercetător cu impact la nivel mondial? Cum să se pregătească pentru o asemenea carieră în mod echilibrat?
Rareori visele din tinerețe se concretizează în viața matură. Pe tineri îi îndemn să se străduiască să se cunoască pe ei înșiși mai întâi. Mulți cred că vor un lucru sau altul, dar cea mai mică încercare le schimbă direcția. Nu e nimic rău în asta, și cu cât avem mai multe încercări devreme ne dăm seama cum funcționăm, cum ne raportăm la realitate.
Eu nu mi-am dorit niciodată să fiu cercetător cu impact la nivel mondial. Eu mi-am dorit să fac astronomie și punct. De fapt, nici nu e vorba că îți dorești acel lucru, nu se pune problema așa. Nu poți funcționa altfel, că fără acest dat nu poți exista. Nici nu îți dai seama de unde vine, dar este prioritatea ta numărul unu. În tinerețe, eu așa funcționam, orice altceva era secundar.
Există diferite nivele de dedicație în profesia unei persoane. Multe profesii și nivele îngăduie succes și pe linie de familie și de profesie. Totuși, de la un anumit nivel, profesia poate să ceară foarte mult și efectiv nu se poate să le faci pe amândouă bine.
Este o decizie grea, dar trebuie o privire foarte realistă astfel încât, când un tânăr vrea să pornească pe acest drum, să se gândească ce prioritate are și ce sacrificii va trebui să facă.
Școala de vară de astronomie de la Vatican
Le-aș spune așa tinerilor: nu plecați la drum în ideea că le puteți face pe toate în același timp și foarte bine!
În traseul pe care m-am angajat eu trebuie să lucrezi 50-60 ore pe săptămână - mai ales la început de carieră - iar mintea este constant prinsă în căutare, testare de idei noi ca să poți să susții proiecte ce au șansa să fie finanțate așa încât să poți “supraviețui și creste” profesional. Deci nu este un job standard de la 9 la 5.
Mai mult, în SUA, când ai pornit ca student doctorand, nu e nici o garanție că ai să continui să profesezi în domeniul tău, nici un job nu e implicit oferit la sfârșitul studiilor. Este o competiție acerbă deoarece “oferta” de intelectuali pregătiți în domeniu esta mai mare decât “cererea”.
Nu vreau să vă sugerez ideea unei “jungle” căci nu este așa! Este un sistem care cerne în căutarea de elite. Dar există cu adevărat bucurie și o minunare continuă în fața tainelor naturii când ai reușit sa atingi ceva cu înțelegerea ta omenească; trebuie însă un nivel de dedicație pe care puțini îl au. Și mergi mereu la risc: totul se poate încheia în ciclul următor de finanțare. Merită? Pentru mine, da!
Daca totuși sunteți foarte motivați și doriți să mergeți pe acest drum, va trebuie o baza de matematică și fizică foarte solidă. Motivația și entuziasmul nu sunt suficiente nici pe departe.
Iar mai încolo, cu Dumnezeu înainte! Dacă El a pus în voi acest sâmbure, iar voi vă faceți “temele de casă” atunci drumurile se vor deschide chiar miraculos și veți fi în bucurie negreșit.
***
Mulțumiri Danei Casetti pentru împărtășirea succesului ei ca cercetător în astronomie la nivel mondial, prin acordarea interviului pentru TVR în vara anului 2024! Respect și admirație pentru românca Dana Casetti!
***
Ați parcurs a doua parte a interviului realizat de Maria Grăjdan, prima parte o puteți citi sau reciti în secțiunea Reportaj și analiză a site-ului TVR.
***
Credit foto: Dana Ioana Casetti
