Sâmbătă, 21 mai, de la ora 12.30, echipa Cap Compas v-a invitat la o călătorie pe conturul golfului Thermaikos, de la Salonic și până la poalele Muntelui Olimp.
Tesalonicul, „capitala" simbol a Macedoniei grecești, își adjudecă firesc statutul de metropolă chiar dacă aria centrală a orașului numără doar în jur de 350 mii locuitori iar zona urbana puțin peste 800 mii de rezidenți.
.
Așezat în capul potcoavei care desenează conturul golfului Thermaikos, orașul este locul în care de mii de ani s-au întâlnit oameni, culturi și civilizații.
.
.
Faleza nu oferă doar relaxare în peregrinări care par a nu se sfârși ci devine din loc în loc răspântie pentru a înțelege esența orașului care se desfășoară asemenea unui covor dinspre înălțimi către mare.
Alternanța între străzi sau piațete animate și zonele dominate de liniște este aproape idilică. Totul iradiază prospețime într-o lume aparent neclintită în calmul atât de obișnuit al orașelor port, în care paradoxalul amestec între freamătul zonelor comerciale se întâlnește cu liniștea zonelor rezidențiale și mărturiile evurilor de altădată.
.
.
În Salonic călătorul este invitat să vadă două spații citadine simultan, pentru că modernismul din apropierea mării se completează cu frumusețea zidurilor bizantine și otomane care îmbrățișează un spațiu pitoresc oferind percepție unui întreg declinat prin mai multe tipuri de alcătuiri arhitecturale și urbanistice.
.
.
Mânăstirea Vlatadon se descoperă prin contrast cu îngustimea străzilor orașului vechi, ca o veritabila poiană a liniștii și adevărului și loc supranumit balconul Salonicului. Aici a pășit Sf. Apostol Pavel în a doua călătorie misionară în anul 51 al erei creștine.
.
.
La întemeierea sa de către frații Dorotheus și Markus Vlatos, care erau discipoli ai marelui sfânt Grigorie Palama, mănăstirea a fost închinată Mântuitorului Pantocrator însă în prezent hramul este Schimbarea la Față.
.
.
Lăcașul sfânt dedicat cuviosului David pare o casă obișnuită. În conformitate cu tradiția, biserica a fost ctitorită de Teodora, fiica împăratului Maximianus. Se presupune că a amenajat în taină biserica spunând că este o baie și a împodobit-o cu un mozaic ascuns de privirile mamei sale pentru a nu se ști de convertirea ei la religia creștină. Mozaicurile impresionante ar fi fost descoperite de către un călugăr într-o epoca târzie când, ca urmare a unui cutremur, acoperământul sub care erau ascunse s-au desprins de perete. Interiorul acestei bisericuțe se compune din elemente paleocreștine completate în diferite epoci cu decorații finalizate până în secolul al XIV-lea. Biserica fondată în secolul al IV-lea a fost închinată inițial profetului Zaharia însă într-o mărturie de prin cel de-al IX-lea veac se menționează că era dedicată Mântuitorului Hristos.
.
.
În orașul de jos ne întâmpină băile paradisului construite de sultanul Murad II în anul 1444, spațiu cunoscut cu numele hamam Bey. A fost prima baie din oraș și este unul dintre puținele edificii de acest tip care mai există în Grecia fiind considerat un vestigiu important al culturii otomane și o mărturie prețioasă a multiculturalismului.
.
.
Băile aveau o contribuție esențială în ceea ce privește igiena personală și starea de bine a populației. Conceptul de purificare rituală era asociat unor asemenea spații și, alături de funcția religioasă, accesul în baia publică era și o modalitate de socializare în special pentru femei a căror viață domestică era circumscrisă aproape exclusiv spațiului casnic.
Băile fost în folosință până în 1968 când au trecut în administrarea serviciilor publice pentru cercetări arheologice iar după cutremurul devastator din 1978 edificiul a fost restaurat fiind în prezent destinat pentru manifestări expoziționale.
.
.
De la studenți care vin în camere mici, primitoare, colorate și vesele și până la clienții care pun preț pe confort și standarde înalte, peste tot în Salonic se găsește un loc aproape fără cusur. Fără a ne raporta la un anume standard al cazărilor din apropierea renumitei plaje Olimpic și evitând ierarhizarea locurilor destinate cazării, putem spune ca riviera Olimpului este destinată tuturor gusturilor oferind facilități corelate cu toate tipurile de buget. Deși măsurabilă cu pasul în câteva minute, zona comercială din Olimpialy Akti oferă senzația pregnantă de a te afla într-un orășel iar turistul nu se simte nici izolat și nici cantonat undeva departe de lume.
.
Țărmurile te alungă spre răcoarea valurilor sau te îmbracă în dogoarea adusă în dar de zeul Soare. Plaja, înotul, plimbarea, siesta prelungită și câte o cină târzie în noapte se constituie în suma aproape standardizată a dorințelor turiștilor. Prima definire a unui spațiu pentru petrecerea vacanței este legată de personalitatea unei zone și de gradul de adecvare a acesteia cu diferite categorii de consumatori.
Zeci de km în care undele apelor golfului Thermaikos întâlnesc doar nisip fac din aceste locuri zone ideale pentru toate vârstele.
Plajele minunate și un climat mângâiat permanent de briză aduc plus valoare unei arii vaste care se află atât lângă mare, cât și aproape de munți, de podișuri și câmpii roditoare sau de cetăți medievale.
Turiștii se bucură să descopere servicii de înaltă calitate și unele dintre cele mai organizate plaje cărora, deloc întâmplător sau arbitrar, le-a fost asociat steagul albastru care în limbajul turismului contemporan înseamnă ape curate, plaje îngrijite și respect pentru natura înconjurătoare.
Aici, în apropiere de cei mai înalți munți ai Greciei și de lăcașurile zeilor antici, mulți dintre cei care au ales plajele de la Paralia au avantajul de a porni în scurte escapade preț de câțiva km, care despart marea de înălțimi. Mai multe oportunități care corespund unor tipuri diferite de turism sunt la îndemâna celor care aleg să se bucure de frumusețile Olimpului.
.
.
La noua mânăstire a Sf. Dionisie, alături de biserica ce amintește de lăcașurile de cult ale muntelui Athos, se înșiră edificiile funcționale ale unui ansamblului monastic construit în anul 1950. Această vatră monahală continuă tradiția vechiului așezământ ridicat la mică distantă de Sf. Dionisie în anul 1542 și cultivă spiritualitatea propovăduită de marele ascet.
.
.
Mânăstirea veche a fost distrusă din temelii de două ori. O dată de otomani și a doua oară de trupele naziste. Patriotismul și lupta pentru libertate a grecilor s-au îmbinat cu credința în multe momente istorice iar locașurile de cult și în special schiturile din munți erau adăposturi pentru apărătorii neamului, care găseau în asemenea locuri nu doar cuvânt de întărire ci și cele necesare continuării rezistenței în fata invadatorilor. Înconjurată de ziduri puternice înalte, cu un turn de veghe și chilii înălțate, mânăstirea seamănă cu o cetate.
.
.
Marele secret al înțelegerii spațiilor elene este conferit de geografia unor asemenea spații …râuri, lacuri, cascade, localități mărginite de mare sau pitite în munți …toate se compun într-un ambient inconfundabil. Muntele Olimp este o destinație populară indiferent de sezon.
.
.
Atât grecii, cât și cei ajunși vremelnic în această zonă aleg aerul curat și răcoros al înserărilor de vară care îmbie prin canionul Enipeas la peregrinări împletite cu mitologia. O legendă spune că în preajma unei cascade ar fi fost locul în care Zeus se îmbăia și mulți dintre turiști, după ce își lasă vehiculele în satul din apropiere, se îndreaptă către acest loc de poveste.
.
.
Verdele pădurilor, argintiul stâncilor și închipuirea nisipului alintat la câțiva km depărtare de apele golfului Thermaikos se împletesc la un sfârșit de cale precum un poem.
***
Producător: Elena Dinu
