România şi celelalte state UE s-au angajat să renunţe la extracţia de combustibili fosili şi la producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Care este impactul economic al acestui angajament asupra carierelor de lignit din ţara noastră, dar cel social? Cum decurge la noi programul de reducere a activităţilor de extracţie? Am aflat totul la „Dosar România”, joi, 23 noiembrie, din documentarul de investigaţie „Blestemul cărbunelui".
Sinuosul proces al schimbării: Se anunţă ani grei pentru carierele de lignit din judeţul Gorj. România s-a angajat, alături de celelalte state din Uniunea Europeană, să renunţe la extracţia de combustibili fosili şi la producerea energiei electrice pe bază de cărbune, aceasta fiind principala cauză a poluării în Europa. Pentru judeţul Gorj, această înţelegere - prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, adoptat în anul 2021 de Uniunea Europeană - înseamnă o puternică lovitură economică şi socială. De ce? Am aflat joi, 23 noiembrie, la „Dosar România”, pe TVR 1.
„În anul 2021, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), statul român s-a angajat să renunţe la cărbune, până în anul 2030. Statul român va primi multe miliarde de dolari pentru energie verde, în urma negocierii PNRR. Problema e că, în cazul carierelor de lignit, termenul de închidere este ianuarie 2026, iar programul de restructurare este deja demarat. Dioxidul de carbon este şi motivul pentru care, în Uniunea Europeană, au început negocierile cu statele care produc energie pe bază de cărbune, pentru reducerea drastică a activităţilor de extracţie. Statul român, membru al Uniunii Europene din anul 2007, a cunoscut intenţia Comisiei Europene, dar s-a precipitat, ca în multe alte cazuri”, ne expune situaţia Gabriel Geamănu, realizatorul documentarului de investigaţie „Blestemul cărbunelui”, pe care l-am urmărit joi, 23 noiembrie, ora 21.00, într-o nouă ediţie „Dosar România”, la TVR 1.
cariera Roşiuţa
„Spre deosebire de Germania ori Polonia, noi nu am avut o strategie pe termen lung în ceea ce priveşte rezervele de cărbune. Noi nu am creat un mix naţional pentru producerea energiei, ca să plătim certificatele de carbon, de aceea sunt costuri enorme pentru tona de cărbune extrasă şi pentru producerea fiecărui megawat de energie”, declară Dumitru Pârvulescu, lider sindical al Federaţiei Naţionale Mine Energie.
Dumintru Pârvulescu
Cu doi ani în urmă, Complexul Energetic Oltenia a anunţat implementarea unor parcuri fotovoltaice, având ca parteneri compania OMV şi grupul Tinmar, un puternic jucător pe piaţa energiei în Europa, precum şi construirea unei centrale pe gaz la Işalniţa, împreună cu ALRO Slatina. „Mass-media românească a dezvăluit că aceste parteneriate ale Ministerului Energiei cu OMV vor fi păguboase pentru statul român. Mai exact, statul român vine cu terenurile şi cu partea de bani care îi revine prin contract, adica sute de milioane de euro. Pe aceste terenuri se află nişte halde de cenuşă care ar conţine metale rare... În plus, programul de restructurare este deja demarat. Sunt toate semnele că afacerea pare că dezavantajează România”, adaugă Gabriel Geamănu.
Manu Tomescu
„Cu aceste parcuri fotovoltaice, statul român are de pierdut, vor lucra aici numai câteva sute de oameni. Vor fi trimişi acasă peste 10.000 de mineri supercalificaţi. Noi nu ne opunem progresului cu energie verde, să nu se înţeleagă greşit, dar nu punem nimic în loc”, spune amar Manu Tomescu, lider sindical Energia Rovinari. „Aceste contracte nu au fost negociate în mandatul meu”, declară actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, despre asocierile Complexului Energetic Oltenia cu OMV, Tinmar şi ALRO Slatina.
În spatele Termocentralei Rovinari (foto) se află satul Rogojelu, ce aparţine de comuna Fărcăşeşti. Sătenii, câţi au mai rămas prin partea locului, se plâng de poluarea fonică imensă, dar şi de praful ridicat de basculantele carierelor din jur. Gheorghe Sanda, comisar şef al Gărzii de Mediu Gorj, recunoaşte prezenţa poluării: „Noi am aplicat amenzi de 300.000 de lei Complexului Energetic Oltenia, pentru poluare fonică ori de altă natură. Nu am avut intervenţii politice pentru a stopa sancţionarea Complexului Energetic Oltenia”.
„Complexul Energetic Oltenia a fost căpuşat, zeci de ani, de politicieni, şefi ai serviciilor secrete, oameni de afaceri influenţi, direct sau prin interpuşi. Această căpuşare a condus şi la accidentul din luna ianuarie 2023, în urma căruia au murit 3 mineri, iar 10 au fost grav răniţi”, punctează Gabriel Geamănu, realizatorul documentarului „Blestemul cărbunelui”. „S-a ştiut că avem maşini de transport vechi, dar nu s-a luat nicio măsură, tot aceleaşi firme au fost abonate, zeci de ani, la contractele cu Complexul Energetic Oltenia”, confirmă aceeaşi idee liderul sindical Energia Rovinari, Manu Tomescu.
România poate primi o dispensă din partea Comisiei Europene şi, astfel, s-ar putea extrage cărbune în Gorj până în anul 2028, ceea ce ar fi în total acord cu Uniunea Europeană, care intenţionează să renunţe în totalitate la combustibilii fosili, adică să reducă la zero emisiile de carbon, până în anul 2050. În prezent, Complexul Energetic Oltenia asigură în jur de 15% din necesarul naţional de energie. Iernile blânde din ultimii ani, dar şi scăderea capacităţii industriei româneşti au dus la scăderea consumului. „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost negociat prost, nu numai la capitolul minerit. Să vedem ce va obţine statul român, dacă vom obţine o renegociere”, lasă o umbră de speranţă Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Am descoperit situaţia în detaliu în documentarul de investigaţie „Blestemul cărbunelui”, la „Dosar România”, joi, 23 noiembrie, ora 21.00, la TVR 1.
Realizator: Gabriel Geamănu
Producător: Răzvan Butaru
