Biatlonul este sportul olimpic de iarnă care combină stilul liber al schiului fond cu tirul.

 

Denumirea sportului vine din greacă: bi - dublu, athlon – luptă. Originea acestui sport trebuie căutata în vânătoarea arhaică practicată în nordul Europei.

Competiţiile se desfăşoară pe circuite de lungimi diferite (între 2 şi 4 kilometri), în funcţie de specialitate. După fiecare circuit, schiorii trebuie să efectueze o sesiune de tragere în spaţiul special amenajat, fiecare sesiune având cinci ţinte de atins.

Penalităţile constau în efectuarea, pe un circuit, a 150 de metri suplimentari pentru fiecare ţintă ratată sau prin adăugarea la timpul total a unui minut pentru fiecare ratare (aceasta în proba de individual). Câştigător va fi biatlonistul care termină întreg circuitul în cel mai bun timp, incluzând timpii rezervaţi sesiunilor de tragere şi cu adăugarea eventualelor penalităţi.

În programul JO sunt 10 probe de biatlon, 5 la masculin şi 5 la feminin.

Ca majoritatea sporturilor de iarnă, şi biatlonul are rădăcini adânci în istorie. Încă de acum 3.000 de ani sunt semnalaţi oameni pe schiuri, purtând arme rudimentare de vânătoare. În Evul Mediu, armatele ţărilor nordice, dar şi cele din zonele Rusiei, Germaniei, Austriei sau Elveţiei aveau în componenţa lor escadroane de schiori echipaţi cu arme de luptă. Primele întreceri ale „schiorilor înarmaţi” sunt semnalate în 1776, în Norvegia, iar din 1792-1818 acestea au deja un caracter regulat.

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă (Chamonix – Franţa, 1924) avea în program o probă de patrulă militară, cu caracter demonstrativ, care cuprindea o cursă de schi fond, combinată cu trageri cu arma la ţintă fixă. Proba aceasta a fost prezentă şi la ediţiile JO de iarnă din 1928, 1936 şi 1948.

La cea de-a 44-a sesiune a CIO de la Roma, în 1948, la propunerea Suediei, s-a hotărât includerea în programul oficial al Jocurilor a unei probe individuale combinate de schi fond şi tragere cu arma, rezervată sportivilor civili. Numele de biatlon dat probei este oficializat în 1955, iar introducerea lui în programul oficial al JO se face în 1960, la Squaw Valley (SUA), cu o probă individuală – pentru bărbaţi – pe distanţa de 20 de kilometri. Biatlonul feminin este inclus la Jocurile Olimpice desfăşurate 30 ani mai târziu, în 1992, la Albertville, în Franţa.

În 1966, în urma numeroaselor critici, Federaţia Internaţională de Pentatlon Modern şi Biatlon decide simplificarea regulilor de concurs, stabilind un singur poligon cu ţinte fixate la 150 metri.

În România, întreceri de patrule militare sunt semnalate din 1920. Ele făceau parte din programul de pregătire a unităţilor de Vânători de Munte. O patrulă era formată din opt soldaţi şi un ofiţer. Concursul avea loc pe un traseu de schi fond, unde, la 2/3 din distanţă, se executau trageri cu arma.

În 1924 se înfiinţează Comisia Centrală de Schi, iar Armata începe să-şi desfăşoare cu regularitate campionatele de schi fond şi patrule militare formate din 15 militari. Traseul fazei finale dura două ore şi jumătate şi era foarte spectaculos.

România a fost prezentă la JO de iarnă din 1928 de la St. Moritz (Elveţia) cu o echipă de patrulă militară, care s-a clasat pe locul al VIII-lea (proba demostrativă).

În 1931 a fost înfiinţată Federaţia Română de Schi, eveniment hotărâtor pentru evoluţia biatlonului.

În 1964, la Innsbruck, Gh. Vilmos a ocupat locul 5 în proba de 20 km, fiind cea mai bună clasare a unui român la Jocurile Olimpice.

În 1989 s-a organizat primul Campionat Naţional de biatlon feminin, iar sportivele noastre au fost prezente la JO de iarnă din 1992 de la Albertville (Franţa), unde s-au clasat pe locul al X-lea la ştafetă 3 X7,5 km.

Federaţia Română de Schi-Biatlon reuneşte peste 60 de cluburi sportive de profil din ţară, cu un total de aproape 2.000 de sportivi legitimaţi. Anual, sub egida sa, se organizează competiţii sportive naţionale pe pârtiile de pe Valea Prahovei (Azuga, Sinaia, Predeal, Râşnov), Poiana Braşov, Vatra Dornei, Sibiu, Cluj, Harghita şi Borşa.

Aflată în primele 10 naţiuni din lume cu echipa feminină de biatlon, România a avut dreptul să participe la Vancouver cu cinci sportive. De altfel, cel mai bun loc ocupat de delegatia tarii noastre, in Canada, a fost pozitia  a 10-a, in proba de stafeta de la biathlon. Echipa Romaniei , antrenata de Simon Marton, a fost formata din Dana Plotogea,  Reka Ferencz,  Mihaela Purdea si  Eva Tofalvi. La 31 de ani, Eva a repetat performanta de la Nagano, din 1998, locul 11 in proba individuala. Tofalvi a fost purtătorul de drapel pentru România la ceremonia de deschidere a Jocurilor de la Vancouver .

Romania va fi prezenta la Jocurile Olimpice de la Sochi cu 24 de sportivi. Cel mai titrat vine de unde altundeva, decat de la biatlon si este Eva Tofalvi , aflata la cea de-a cincea prezenta consecutiva la Olimpiada de iarna. Si aici ca si la Vancouver, Eva a fost desemnata de COSR sa fie purtatoarea drapelului Romaniei la ceremonia de deschidere. Din pacate , tara noastra nu a mai calificat intreaga echipa ,in Rusia, Eva Tofalvi fiind singura reprezentanta in probele feminine. La masculin , singurul roman este Cornel Dumitru Puchianu.

Concursul de biatlon incepe in data de 8 februarie cu proba de sprint – 10 km a barbatilor. Televiziunea romana va transmite in direct toate probele .

Se anunta un concurs extrem de spectaculos cu foarte multe nume mari la start: liderul Cupei Mondiale, francezul Martin Fourcade, sportivii tarii gazda care sunt hotarati sa-si ia partea lor de medalii, dar si monumentul  biatlonului: norvegianul Ole Einar Byorndalen, ajuns la 40 de ani, impliniti pe 27 ianuarie .

Byorndalen este cel mai de succes biatlonist din istorie: la Jocurile Olimpice din 2002 a reusit sa castige aurul in toate cele 4 probe, la care a luat startul .

Fata de editia de la Vancouver , din competitia feminina , lipseste din pacate pentru fanii acestui sport , Magdalena Neuner, numarul 1 in istoria  biatlonului. Neuner s-a retras in 2012 dupa ce a acuzat lipsa motivatiei castigand tot ce si-a dorit. Vestea buna e pentru rivalele ei care isi pot netezi mai usor drumul spre medalii.

În perioada 7 – 23 februarie 2014, Televiziunea Română transmite, în exclusivitate, cea mai importantă competiţie a acestui an, pentru întreaga planetă: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci.