Justiția obligă Guvernul să desecretizeze datele minimale privind ajutoarele militare destinate Ucrainei.
Tribunalul București a admis solicitarea Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki și a obligat Executivul să comunice datele de identificare ale actelor normative prin care au fost acordate ajutoare militare Ucrainei începând cu anul 2020. Decizia în primă instanță survine în urma unui litigiu demarat după ce Secretariatul General al Guvernului a refuzat să transmită informațiile solicitate în baza legislației privind liberul acces la informațiile de interes public.
Litigiul a debutat în toamna anului trecut, când asociația a solicitat elemente de identificare, respectiv numărul și data de adoptare, pentru hotărârile de guvern referitoare la sprijinul logistic acordat statului vecin. Autoritățile au invocat caracterul clasificat al documentelor și excepțiile legale privind apărarea națională. Reprezentanții societății civile au argumentat însă în instanță că simpla menționare a domeniului de securitate nu justifică secretizarea automată, fiind necesară demonstrarea unei proceduri formale de clasificare. De asemenea, s-a subliniat că datele calendaristice și numerele de înregistrare ale unor acte administrative nu pot constitui informații de importanță strategică sau militară.
Deși la nivel politic s-au oferit asigurări publice privind transparentizarea acestor cheltuieli, reprezentanții guvernamentali au susținut în fața magistraților respingerea acțiunii. Printre argumentele invocate s-au numărat lipsa de interes a solicitantului, periclitarea unor valori nespecificate și statutul de organ colegial al Executivului, argumente respinse în totalitate de instanță. Hotărârea judecătorească obligă acum autoritățile să ofere transparență asupra cadrului juridic în baza căruia s-au realizat transferurile de tehnică militară.
Această decizie reprezintă un prim pas într-un demers mai amplu ce vizează monitorizarea cheltuirii fondurilor publice. În prezent, valoarea totală a asistenței logistice rămâne necunoscută în absența unor raportări oficiale, existând doar declarații publice divergente ale factorilor politici. Identificarea actelor normative va permite formularea unor noi solicitări punctuale privind sumele alocate. Reprezentanții societății civile avertizează că lipsa unor sancțiuni clare în legislația privind liberul acces la informații permite instituțiilor să prelungească aceste procese pe parcursul mai multor ani. Aceștia subliniază totodată că transparența privind utilizarea bugetului public este esențială într-o perioadă de constrângeri fiscale, iar secretizarea excesivă tinde să compromită încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Decizia instanței poate fi atacată cu recurs în termen de cincisprezece zile.
sursa: https://apador.org/ - Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
sursa foto: shutterstock/Summit Art Creations











































