Cele mai vechi dovezi despre primele încercări de deplasare pe apele îngheţate au fost descoperite în provincia olandeză Friesland şi aparţin epocii paleolitice.
În Franţa, dar şi în alte zone ale Europei, au fost descoperite patine din os, datând de cca 20.000 de ani. În secolul al XVI-lea, olandezii aduc îmbunătăţiri patinelor, adăugând şi metalul. Primele patine cu lamă îngustă din metal au apărut în Anglia, în 1660.
Primul club de patinaj a fost atestat în 1742, în Edinburg (Scoţia), iar primul patinoar cu gheaţă artificială s-a construit la Londra, în 1876, urmat de cele de la Paris, Viena, Lyon, Berlin etc.
Fondatorul patinajului este considerat americanul Jackson Haines, în 1860. Influenţat de balet, el introduce în patinaj muzica, costumele interesante şi piruetele.
Patinajul a fost un sport olimpic înainte de a exista o ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă; în 1908 se număra printre sporturile de la Jocurile Olimpice de vară unde a rămas până în 1920.
La JO de la Chamonix din 1924, prima ediţie a întrecerilor de iarnă, patinajul trece la sporturile olimpice de iarnă, cu probe la individual masculin şi feminin şi proba de perechi. Dansul pe gheaţă a fost adăugat în rândul probelor olimpice în 1976, la Innsbruck (Austria).
În patinajul artistic sunt câteva sărituri pe care le regăsim în toate programele individuale şi de perechi: axel (o rotaţie şi jumătate) – inventată de norvegianul Axel Paulsen, în 1882, la Viena - cea mai dificilă săritură cu acelaşi număr de rotaţii cu celelalte, dar singura în care patinatorul intră în rotaţie cu faţa; salchow – inventată de suedezul Ulrich Salchow, în 1909, la Stockholm; rittberger – inventată de germanul Werner Rittberger, în 1910, la Berlin; lutz – inventată de austriacul Alois Lutz, în 1913, la Engelman: flip - inventată de americanul Bruce Mapes, în 1930.
Sonja Henje este prima mare campioană a patinajului mondial cu trei medalii de aur câştigate consecutiv la Jocurile Olimpice. Există patinatori care au marcat această disciplină. Cine nu-şi aminteşte de Katarina Witt, de momentul superb al Oksanei Baiul sau de Yuna Kim, de englezii de la dans Torvill-Dean sau de ruşii Bestemianova-Bukin? Superbe au fost şi duelurile băieţilor cu generaţia Boitano, Browning, Orser şi apoi cu Urmanov, Petrenko sau Plushenko.
În 1936, la Garmisch Partenkirchen, participa şi o pereche din România - Irina Timcic Minculescu şi Alfred Eisenbeisser-Fieraru, care s-a clasat pe locul 13, cea mai bună performanţă a patinatorilor români în istoria participărilor olimpice la această probă. În 1968, la Grenoble, Beatrice Hustiu, la 11 ani şi jumătate, a fost a 29-a, dar a impresionat la programul liber. În proba masculină, în 1972, Fazekas Gyorgy s-a clasat pe locul 17.
În România, prima societate de patinaj s-a constituit la 20 februarie 1872, la Cluj. În 1922, s-a înfiinţat prima Comisiune de patinaj, iar din 1923 datează primele regulamente de organizare a concursurilor de patinaj. La începutul secolul al XX-lea, Clujul era centrul patinajului, Campionatele Naţionale desfăşurându-se acolo.
La Soci, România va fi reprezentată, ca şi la Vancouver, de Zoltan Kelemen. Sportivul antrenat de Gheorghe Chiper în Elveţia s-a pregătit pe cont propriu pentru această competiţie şi s-a calificat dupa un concurs perfect, în septembrie, la Oberstdorf. Kelemen reuşeşte toată gama de sărituri triple, inclusiv axel, executând în antrenamente inclusiv săritura cvadruplă.
Campioana en titre, „The Queen”, vine la Soci să câştige al doilea titlu consecutiv. Yuna Kim va trebui, însă, să reziste japonezei Mao Asada, singura din lume care sare triplu axel, dar şi italiencei Carolina Kostner sau noii revelaţii, Iulia Lipnitskaia - o rusoaică de doar 15 ani, care poate scrie istorie la Soci, după ce a câştigat europenele de la Budapesta. Cu Plushenko la start, bătălia de la băieţi va fi „pe viaţă şi pe moarte”. Lupii tineri, Javier Fernandez, Yuzuru Hanyu şi Patrick Chan sunt redutabili, sar câte trei triple. Dacă Plushenko reuşeste o medalie, ar fi pentru el a patra consecutivă la Jocuri, după cele din 2002-argint, 2006-aur, 2010-argint.
La dans, favoriţii vin de pe continentul nord american, Tessa Virtue-Scott Moir (Canada) şi Maryl Davis-Charley White (SUA). Europa mizează pe ruşii Bobrova şi Soloviev, dar şi pe francezii Pechalat-Bourzat.
Perechile anunţă marele duel între ruşii Volosojar-Trankov şi germanii Savcenko-Szolkowy. În ultimii doi ani, ruşii au câştigat, dar germanii rămân periculoşi, la fel ca şi chinezii Pang-Tong.
Pentru prima dată în istoria Jocurilor de iarnă, se va desfăşura proba pe echipe. 10 ţări vor fi la start. Fiecare echipă are câte un reprezentant la fete şi băieţi şi un cuplu la perechi şi dans. La programul liber se califică primele cinci, iar totalul se face prin cumularea rezultatelor la fiecare probă.
În perioada 7 – 23 februarie 2014, Televiziunea Română transmite, în exclusivitate, cea mai importantă competiţie a acestui an, pentru întreaga planetă: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci.
