Pe 25 septembrie, tvr.ro v-a prezentat o colecţie a celor mai importante materiale difuzate de Televiziunea Română despre „pasărea măiastră a cântului românesc”.

 

„Domnişoară cântăreață, sunteți o pasăre măiastră”, îi spunea Nicolae Iorga, în 1938, la cunoscutele  cursuri de vară de la Vălenii de Munte. Interpreta cântului popular Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în vechea mahala a Cărămidarilor, un cartier de pe malul Dâmboviţei, unde „am crescut printre cântece şi flori”, după cum povestea chiar ea.

„Trebuie să-ţi mărturisesc că nu cânt niciodată un cântec pe care să nu-l iubesc”, zicea, într-un interviu, Maria Tănase. Acest devotament este şi motivul pentru care a devenit – aşa cum o descria dirijorul Theodor Rogalsky – „un fenomen”.  Un fenomen care a cucerit – fără exagerare - o lume întreagă. La 21 de ani câştigă preselecţia pentru Teatrul de Revistă condus de Constantin Tănase, în 1938 debuta la Radio, ca un an mai târziu să ajungă la Expoziţia Internaţională de la New York. Acolo, i-a cântat chiar preşedintelui american, Franklin Roosevelt.

Tot în 1939, l-a cunoscut şi pe sculptorul Constantin Brâncuşi, care îi mărturisea „când te ascult cum le zici Mărie, aş fi în stare să dălţuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o pasăre măiastră”.

De-a lungul anilor, Televiziunea Română a strâns o colecţie impresionantă de materiale audio, video sau foto cu Maria Tănase. În urmă cu un an, Arhiva TVR a publicat un material rar cu recitalul artistei la New York. Acompaniată de naistul Fănică Luca şi Orchestra condusă de Grigoraş Dinicu, ea interpretează cunoscuta „Mi-am pus busuioc în păr”. Aceste imagini unicat au fost difuzate pentru prima dată de Televiziunea Română în 1993, în emisiunea Arhive folclorice realizată de Elise Stan.

Maria Tănase – cine iubeşte şi lasă

În mai 2013, TVR 2 difuza o emisiune-eveniment despre imaginea din prezent a cântăreţei şi moştenirea pe care a lăsat-o muzicii româneşti.  Sub numele de „Maria Tănase – Cine iubeşte şi lasă”, moderatoarea Daniela Zeca-Buzura  a încercat să afle de la invitaţii Maria Dragomiroiu (interpretă de muzică populară), Grigore Leşe (muzician) şi Florin Iordan (etnomuzicolog, Muzeul Ţăranului Român) care a fost influenţa Mariei Tănase în muzica, dar şi cultura românească.

Pasărea măiastră a cântecului românesc - Maria Tănase

În 1993, la 80 de ani de la naşterea Mariei Tănase, Televiziunea Română producea documentarul „Pasărea măiastră a cântecului românesc - Maria Tănase”. Redifuzat anul trecut, acum îl puteţi urmări şi pe portalul TVR+.  Acest documentar aduce laolaltă vocile celor care au fost contemporani cu marea artistă. Îl veţi vedea pe folcloristul Harry Brauner, unul dintre prietenii apropiaţi ai artistei, cel care ajutat-o la producerea primului ei disc de cântece, Gică Petrescu,  cât şi celebra Ioana Radu, artistă care a împărţit scena Teatrului „Constantin Tănase” cu Maria Tănase.

*Pozele aparţin Arhivei Multimedia TVR şi au fost făcute în 1959

„Astăzi Maria Tănase a încetat de a mai fi o fiinţă. Ea e numai cântec. Şi cum poţi plânge oare un cântec?”, scria Ion Vinea despre moartea Mariei Tănase. În testamentul ei, artista i-a îndemnat pe oameni să „semăne cântece şi flori. Ele fac viaţa mai furmoasă”. La înmormântarea ei, peste un milion de oameni au participat, iar în România a fost declarată zi de doliu naţional.

Pe TVR+ mai poţi urmări:

• Sanda Weigl a dus muzica Mariei Tănase în cluburile din New York. Despre stilul muzical, BBC spunea că ea cântă „dramatic şi pasional”, iar postul public american îi lăuda măiestria cu care interpreta muzica ţigănească.  Reportajul poate fi urmărit aici.
• Alexander Bălănescu, violonist și compozitor israelian, originar din România, a lansat în 2005, sub umbrela Balanescu Qvartet, albumul Maria T. În care a redefinit piesele Mariei Tănase. Acest disc a primit o recunoaştere la nivel internaţional. Reportajul poate fi urmărit aici.
• Un muzician iranian la Bucureşti - Mehdi Aminian - s-a îndrăgostit nebuneşte de folclorul românesc şi mai ales de Maria Tănase şi aşa s-a născut proiectul Roots Revival Romania, despre care găsiţi informaţii aici