Despre dimensiunea distrugerilor, dar și mobilizarea extraordinară a celor implicați în procesul de salvare şi reconstrucție a vorbit într-un interviu reporterul Marius Ifrim, de la TVR Iaşi.
Furtunile puternice au făcut dezastru în județele Suceava și Neamț. Apele crescute în miez de noapte au ajuns la câţiva metri şi au adus de pe versanţi pietriş, nămol şi buşteni. Cu o forţă greu de imaginat, viiturile au măturat totul în cale: străzi, case, diguri şi maşini.
Aflată în localităţile sinistrate, echipa Televiziunii Române, reporterul Marius Ifrim, alături de operatorul Teo Popescu, au transmis în direct imagini din locurile în care natura a lovit nemilos. Echipa a adus poveşti despre oamenii greu încercaţi de ape, dar şi interviuri cu salvatorii lor, pe care le-aţi urmărit în campania „Împreună facem bine”, o inițiativă susținută editorial pe toate platformele TVR.
În nordul ţării bilanţul este tragic: trei persoane au murit, sute de gospodării au fost distruse, păsări, animale şi chiar maşini sunt îngropate sub munţi de pietriş, mai multe căi de acces sunt blocate şi un drum naţional a fost serios avariat în urma inundaţiilor devastatoare.
Despre dimensiunea distrugerilor, dar și mobilizarea extraordinară a celor implicați în procesul de salvare şi reconstrucție a vorbit într-un interviu reporterul Marius Ifrim, de la TVR Iaşi.
EXPLICAŢIE FOTO: Aflată în localităţile sinistrate, reporterul Iulian Cazacu şi operatorul Sebastian Bădiţă au transmis în direct încă de la primele ore imaginile din locurile în care natura a lovit nemilos.
Ai văzut dezastrul inundațiilor încă de la inceput. Care a fost prima impresie?
Prima impresie e marcantă. Te impresioneză, nu-ţi vine să crezi că se poate întâmplă aşa ceva, încerci să te pui în locul acelor oameni şi te faci piele de găină. E mult mai greu acolo, la faţa locului, mult mai grav decât se vede la televizor. Pe de o parte, te face să apreciezi mai mult ceea ce ai. Pe de altă parte, e înspăimântător să vezi cât de rapid ţi se poate schimba complet viaţa, sau să pierzi tot, inclusiv viaţa.
Prin ce localitățiați trecut? Cât de dificil a fost să înaintaţi?
Eu am fost în satul Neagra din orasul Broşteni, cel mai afectat. În prima zi acolo, sâmbătă, 2 august, nu puteam intra cu maşina în sat, aşa că am luat o pe jos 3-4 km. Sunt multe maşini ale voluntarilor, utilaje, maşini ale pompierilor, jandarmilor, multă mizerie, tone de deşeuri, epave ale maşinilor, case dărâmate, miros urât, praf. Foarte mult praf. Nu am avut semnalul bun la telefon. Practic, era un singur loc în sat de unde am putut face transmisiunile live pentru Telejurnale.
În zona respectivă au mai fost inundatii? S-ar putea face o comparație?
În zona aceea nu cred că au mai fost inundaţii. Am vorbit cu oameni care locuiesc acolo de peste 60 de ani şi n-au mai fost martori la aşa ceva. Oamenii din ONG-uri veniţi la faţa locului, care au experienţă cu asemenea tragedii, spuneau ca aici a fost mult mai grav decât la Galati, de exemplu. Pentru că acolo casele au fost doar inundate, pe când aici, distuse complet. Sate întregi au fost avariate, pentru că apa a adus, de exemplu, sute de metri cubi de lemn, care s-au lovit de case.
Sigur ai auzit de la localnici multe poveşti impresionante…
Poveşti... În primul rând te impresioneaza până la lacrimi suferinţa celor care şi-au pierdut oamenii dragi. O soţie îşi plângea soţul şi punea candele în locul unde el a fost găsit fără viaţă de pompieri. Îl luase apa… Trei oameni au murit. M-a impresionat cazul altei familii care s-a ascuns într-un pod foarte stramt, podul casei. Au urcat cu greu acolo, iar tatal îmi spunea că l-a tras pe copilul lui in ultima clipă, altfel îl lua apa adâncă de aproape 2 m. O altă doamnă care a rămas fără casă mi-a zis: “Îi sunt recunoscătoare lui Dumnezeu că am scăpat cu viaţă!”.
Cum se descurcă acum oamenii din zonele sinistrate?
Oamenii locuiesc pe la rudele din satele din apropiere, sau la cele care nu au casele distruse. Alţii, stau în containere aduse de Guvern. Nu se gândesc să plece. Spera să-şi reconstruiască casele, dar au nevoie de ajutor, nu pot face asta singuri. Primesc mâncare, apă, produse de igienă de la voluntari şi ONG-uri. De exemplu, un ONG din Iaşi construieşte de la zero o casă pentru un bătrân de 72 de ani, care a rămas pe drumuri. Sotia lui se află internată în spital, după ce a făcut atac de panică în urma tragediei.
CV Marius Gabriel Ifrim
În vârstă de 31 de ani, jurnalistul Marius Gabriel Ifrim lucrează la TVR Iaşi din toamna anului 2020. A absolvit Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, profil Administraţie Publică la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi şi timp de trei ani a locuit în Islanda.
