Papa Francisc s-a stins din viață din cauza mai multor complicații medicale, la vârsta de 88 de ani. A fost internat în 14 februarie la spitalul Gemelli din Roma, fiind diagnosticat cu pneumonie bilaterală. Suveranul pontif revenise la Vatican în 23 martie.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc. La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui", a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului, în a doua zi de Paște.
Primul papă venit din America, iezuitul argentinian Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires din 1998, s-a născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, dintr-o familie de origine italiană (piemonteză), cu cinci fii. Tatăl lucra la căile ferate, iar mama era casnică.
A studiat şi a obţinut diploma de tehnician chimist, dar a ales apoi preoţia şi a intrat în seminarul din Villa Devoto, la 11 martie 1958, urmând noviciatul în cadrul Companiei lui Iisus.
A urmat studii umanistice în Chile, iar în anul 1963, revenind la Buenos Aires, a urmat licenţa în filozofie la Facultatea de Filozofie din cadrul Colegiului „San José” din localitatea San Miguel.
Între anii 1964 şi 1965 a fost profesor de literatură şi psihologie la Colegiul „Preacurata Fecioară Maria” din Santa Fe şi, în anul 1966, a predat aceleaşi materii la Colegiul „Mântuitorul Iisus” din Buenos Aires. Din anul 1967 până în anul 1970 a studiat teologia la Facultatea de Teologie din cadrul Colegiului „San José” din San Miguel, unde a urmat licenţa.
A fost sfințit preot în 1969
La 13 decembrie 1969 a fost sfinţit preot. În anii 1970 şi 1971 a urmat cel de-al treilea ciclu de „propandat” la Alcalá de Henares (Spania).
A fost maestru de novici la Villa Barilari, San Miguel (1972-1973), profesor la Facultatea de Teologie şi, mai apoi, rector al Colegio Máximo şi paroh (1980-1986). La 31 iulie 1973 a fost ales superior provincial pentru Argentina, ocupând această funcţie 6 ani.
În anul 1986 a mers în Germania, pentru a-şi finaliza teza de doctorat, a fost însă transferat în oraşul Cordoba pentru a activa ca director spiritual şi confesor în biserica Societăţii lui Iisus.
La 20 mai 1992, Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop titular de Auca şi auxiliar de Buenos Aires. La 27 iunie 1992 a fost consacrat episcop în catedrala din Buenos Aires. La 3 iunie 1997 a fost numit arhiepiscop coadiutor de Buenos Aires şi, la 28 februarie 1998, arhiepiscop de Buenos Aires, prin succesiune, la moartea cardinalului Quarracino. Devine primat de Argentina.
Jorge Mario Bergoglio a fost ordinarius pentru credincioşii de rit oriental rezidenţi în Argentina care nu au un ierarh propriu ritului.
A fost numit cardinal de papa Ioan Paul al II-lea, în consistoriul din 21 februarie 2001.
A asistat ca relator general la cea de-a X-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor (Vatican, 30 septembrie - 27 octombrie 2001). A participat la conclavul din 2005 şi a asistat la a XI-A Adunare Generală a Sinodului Episcopilor (Vatican, 2-23 octombrie 2005). În cadrul Conferinţei Episcopilor din Argentina a fost vicepreşedinte (2002-2005) şi preşedinte (2005-2011).
Jorge Mario Bergoglio a fost ales în fruntea Bisericii Catolice, sub numele de papa Francisc, la 13 martie 2013. El i-a succedat papei emerit Benedict al XVI-lea, a cărui retragere a intrat oficial în vigoare la 28 februarie 2013.
Motto său de episcop: „Iertând şi alegând”
Ca motto de episcop a ales Miserando atque eligendo, „iertând şi alegând”, iar pe blazonul episcopal a aşezat sigla IHS, simbolul Societăţii lui Isus. A fost numit imediat vicar episcopal al zonei Flores, iar pe 21 decembrie 1993 a devenit vicar general al arhidiecezei.
Ca arhiepiscop de Buenos Aires - dieceză cu peste trei milioane de locuitori - a realizat un proiect misionar centrat pe comuniune şi evanghelizare. Planul avea patru obiective principale: comunităţi deschise şi fraterne; laici informaţi cu roluri de conducere; evanghelizare adresată tuturor locuitorilor oraşului; asistenţă oferită săracilor şi bolnavilor. I-a invitat pe preoţi şi laici să conlucreze.
În septembrie 2009, a lansat la nivel naţional campania de solidaritate pentru bicentenarul independenţei Argentinei: două sute de opere de caritate, de realizat până în 2016.
Papa Francisc şi România
În noiembrie 2017, papa Francisc a acceptat propunerea de-a fi numit membru de onoare al Academiei Române.
A semnat decretul privind martiriul Monseniorului Vladimir Ghika, beatificat în 2013; privind martiriul episcopului Anton Durcovici, beatificat în 2014; privind virtuţile eroice ale tinerei laice Veronica Antal, beatificată în 2018; privind martiriul celor şapte episcopi greco-catolici: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, care au fost beatificați în 2019, pe Câmpia libertăţii de la Blaj.
În noiembrie 2018, i-a primit pe episcopii romano-catolici şi greco-catolici români la Vatican, în cadrul vizitei ad limina Apostolorum.
Sursă foto: Marco Iacobucci Epp / Shutterstock.com
