Igiena mentală și cea fizică trebuie mereu completate de igiena socială , adică o aten ție specială dedicată relației dintre tine și persoana dragă de lângă tine. De ce este important?
Deoarece evenimentele zilnice cu care ne confruntăm cu toții ne pot pune într-o dispoziție proastă și ne determină să reacționăm distructiv mai degrabă decât constructiv la micile neînțelegeri care sunt nelipsite în relațiile de lungă durată.
Așa NU: Tratamentul cu tăcerea
Atunci când ne simțim nedreptățiți în relație, putem ușor să cădem în capcana tăcerii și a înnăbușirii sentimentelor de frustrare. Însă acest comportament nu duce decât la sporirea emoțiilor negative prin recircularea lor într-un vacuum... și inevitabil la confuzia partenerului care se simte complet lăsat pe dinafară. Deși zidul de tăcere poate părea protector pe moment (poate ți-e teamă să nu izbucnești? poate îți este greu să-ți explici sentimentele și motivul lor?), el rareori conduce înapoi către calibrarea cu partenerul, lăsând în spate doar o sincopă fără scop. De partea cealaltă a zidului, persoana dragă ție se poate simți pedepsită (pe nedrept), și, fără un strop de comunicare, ea nu va înțelege justificarea ce are atât de multă logică în mintea ta.
Așa DA: Retragere pe moment, adunarea gândurilor și împărtășirea lor ulterioară
Daca te simți copleșit de furie sau frustrare, iar răbdarea ta este limitată, poate că o scurtă retragere e benefică, până când îți clarifici gândurile, sentimentele și ce ai dori să se schimbe în relația cu partenerul. Ia-ți niște timp pentru tine (nu este nevoie să anunți din start de ce) și vezi ce așteptări aveai, cum au fost ele înșelate, și ce „etichete” i-ai pus partenerului din cauza emoțiilor negative. Este foarte important să separi mental faptele reale de interpretarea ta, si emoțiile pe care le simți de o învinovățire prematură înainte să pornești o discuție constructivă. Odată ce s-au liniștit apele, anunță că ai ceva de spus, și explică-i partenerului ce anume te-a deranjat, ce ai simțit pe moment, și ce s-ar putea schimba pe termen lung (la amândoi, dacă e cazul). Astfel, ai șansa să rezolvi probleme mici înainte ca ele să se acumuleze ca presiunea într-un vulcan, iar atunci zidul de tăcere nu va mai fi suficient de gros.
P.S. dacă te închizi în tine pe termen lung și rămâi în spatele zidului, e posibil să te auto-sabotezi și să-ți creezi o imagine distorsionată a partenerului – una nepăsătoare. Dar asta e o stradă cu dublu-sens: ascuns în spatele zidului, tu ești cel care pare nepăsător.
Așa NU: Critica și agresivitatea
În momente acute de furie ni se poate părea justificat să ne eliberăm gândurile fără a le prelucra – este o capcană mentală frecvent întâlnită, și anume confundarea emoțiilor intense cu senzația că tu ai dreptate despre ceilalți. „Tu nu faci, tu nu vrei, ție nu-ți pasa” sunt pe cât de comune, pe atât de inutile pe termen lung, pentru că, și în eventualitatea în care părerile tale sunt corecte, tot nu vei rezolva nimic. Pe tine te interesează să-ți exprimi sentimentele și să obții o schimbare benefică pentru relație. Critica e posibil să-ți sperie partenerul sau să-l inflameze și pe el. La ce duce asta? La un concurs de țipete care are mai multe șanse să vă obosească decât să vă rezolve problemele.
Așa Da: Vulnerabilitate
Emoțiile sunt complexe și prima interpretare care îți vine în gând nu este mereu cea corectă. În spatele unui furios „Nu ești în stare să ...” se poate ascunde un temător „Mă sperie că nu îmi iei nevoile în serios”. Invită-ți partenerul într-o discuție despre vulnerabilitate, nevoi și limite atunci când înțelegerea dintre voi a fost încălcată iar așteptările tale înșelate. Ce te-a durut și de ce? Ce te face să simți (da, e ok să admiți că ceva te înfurie atât timp cât nu te comporți agresiv)? De ce ai nevoie de la partenerul tău data viitoare? Ideal ar fi să te simți în siguranță alături de persoana dragă ție, iar vulnerabilitatea să-ți fie primită cu interes și căldură. Ea reprezintă baza pe care tu și partenerul tău să vă întoarceți la ce este cu adevărat important pentru voi, și anume să mențineți sănătatea relației de cuplu dintre voi.
P.S. Dacă vreodată te găsești in vecinătatea unei persoane abuzive, vulnerabilitatea ta îi va oferi lui/ei muniție cu care sa te rănească – sfaturile mele se axează pe relații din afara spectrului abuziv.
Așa Nu: Ironie, sarcasm și desconsiderare
Unii oameni au tendința să desconsidere nevoile sau stările celorlalți pe care ei nu le resimt direct. Atunci, ei recurg cu ușurință la mici atacuri „în glumă”. Dar, mai în glumă, mai în serios, sa-ți tratezi partenerul cu ironii sau sarcasm nu prea face pe nimeni să râdă – mai degrabă te face să pari de parca știi tu mai bine decât el care îi sunt durerile/nevoile (slabe șanse). Sub desconsiderare se află un fapt destul de îngrijorător: e posibil sa te simți superior partenerului, să simți că părerile tale sunt de facto justificate și să ai de fapt o grămadă de păreri negative despre cel de lângă tine. Aceste mici atacuri sunt similare cu a elibera treptat capacul la o oală sub presiune – nu rezolvă deloc problema de dedesubt, dar îl arzi și pe cel de lângă tine.
P.S. Duce la divorț, încet dar sigur.
Așa Da: Compasiune
Menționez de la început că atunci când desconsiderarea este la cote maxime, nu prea ai ce să mai faci de unul singur. Dacă însă prinzi acest comportament într-un stadiu incipient, adu-ți aminte de ce ești cu persoana de lângă tine – probabil deoarece țineți unul la celălalt. Fructifică acest strat de compasiune și adu-ți aminte că, la fel ca tine, partenerul tau are nevoi, suferințe și dorințe separate de ale tale și complet îndreptățite. El nu trebuie să fie ca tine (în păreri, emoții și acțiuni) ca să merite respect și considerație. Acesta este un sfat care transcede relația de cuplu, deoarece în nicio interacțiune nu este recomandat să te pui într-o poziție de superioritate morală față de celălalt pentru că foarte ușor te vei simți îndreptățit să îl rănești.
Așa Nu: Defensivitate și supra-justificare
Daca mai sus am discutat despre ofensivă, aici discutam despre apărare. Puține lucruri sunt mai frustrante decât a-i comunica partenerului ceva important, iar acesta sa înceapă cu „da, dar...”. Scuzele si pretextele comunică un singur lucru, și anume că circumstanțele tale sunt mai importante decât înțelegerea dintre tine si partener. Cu alte cuvinte, s-ar putea să demonstrezi că nu respecți nevoile persoanei dragi ție și că e prioritar să găsești un motiv pentru a te eschiva.
Așa Da: Planificare
Poate ca uneori nu poți îndeplini o rugăminte de-a partenerului, poate chiar fi vorba despre o înțelegere agreată mai înainte. Este în regulă – se mai întâmplă și evenimente neprevăzute. Dar vino în același timp și cu o soluție sau rezolvă situația astfel încât să nu-i transferi integral responsabilitatea partenerului tău. Planificarea și rezolvarea problemelor sunt mult mai relevante decât scuzele, și nu te vor eticheta drept nedemn de încredere. Astfel, îți vei proteja relația mai departe pe un fundament de respect.
Pe scurt...
Există un element cheie care leagă toate aceste sfaturi împreună, și anume răbdarea. Ai nevoie de timp pentru a te analiza, pentru a comunica ce e cu adevărat esențial și pentru a planifica următorii pași în situații de conflict. Pentru început ai putea să încetinești ritmul și să-ți dai voie să fii mai atent la ceea ce îi comunici persoanei dragi.
Consilier - psiholog Teodora Heihal / Credit foto: Teodora Heihal
***
Alese mulțumiri Teodorei Heihal, absolventă a Universității din Groningen, Olanda, consilier - psiholog, pentru articolul scris pentru secțiunea Lifestyle a site-ului TVR! Mult succes în activitatea de cercetare și de consiliere psihologică!
Ca profesor asociat al Facultății de Științe Comportamentale și Sociale, pe lângă lucrul cu studenții, a aprofundat tematici de cercetare legate de sănătatea mentală a angajaților și susținerea motivației necesare realizării obiectivelor profesionale. A susținut prezentări la conferințe internaționale și a publicat în jurnale de specialitate. Experiența ei de mentor la clasă este dublată de cea în consiliere, unde s-a specializat în coaching cognitiv-comportamental destinat tinerilor ce au nevoie de susținere și orientare vocațională, dar și adulților puși în situația de a face o schimbare în carieră. În prezent oferă consultanță (în limbile română și engleză) axată pe perfecționare profesională autonomă și dezvoltarea rezilienței în condiții de stres. În acest scop a creat strategii de consiliere ce vizează sincronizarea convingerilor despre competență cu aptitudinile necesare depășirii provocărilor profesionale. Experiența în consiliere a convins-o că oamenii au nevoie de ghidaj pentru a-și conștientiza atât punctele forte, cât și punctele vulnerabile unde încă mai au de lucru. Prin suport și confruntare empatică, ea ajută tinerii să-și descopere vocația și să-și urmeze cu încredere drumul personalizat către împlinirea ei.
***
Credit foto: Shutterstock - Impact Photography și Teodora Heihal
