Obsesiile şi fobiile, iraţionalul, teama şi dezgustul, toate pot fi ridicate la rang de artă.
Literatura gotică a făcut acest lucru posibil acum aproape trei veacuri. Romanele horror de astăzi au preluat cu succes ştafeta, iar fanteziile înspăimântătoare nu au umplut doar rafturile bibliotecilor, ci şi sălile de cinema.
„Singur. Da, acesta este cuvântul cheie, cel mai îngrozitor cuvânt din câte există. Cuvântul crimă nu se ridică la înălţimea lui, iar cuvântul iad nu este decât un biet sinonim”, scria Stephen King in „Salem’s Lot”, unul dintre cele mai înspăimântătoare romane cu vampiri publicate vreodată. Singurătatea ca parte a cotidianului este deseori folosită ca factor declanşator pentru cele mai înfiorătoare scene de groază, atât în romane, cât şi în ecranizări. Pentru genul horror, banalitatea şi liniştea sunt doar calmul dinaintea furtunii.
Literatura de groază vine în continuarea unui orizont de aşteptare. Toţi suntem fascinaţi de necunoscut, chiar şi când nu conştientizăm asta. Toţi avem nevoie să evadăm în universuri invizibile, paralele. Lumea simte nevoia să trăiască senzaţii tari fără să înfrunte pericolul direct. Cărţile, în primul rând, dar şi filmele îţi dau impresia că eşti acolo dacă sunt bine scrise, regizate.
Suspansul ficţiunilor speculative umple un gol pentru amatorii de romane horror. Coşmarurile şi temerile pot fi trăite la lumina zilei, împărtăşite tacit cu autorul şi cu ceilalţi cititori. Cât despre filmele de groază, ele au puterea de a exorciza cele mai sumbre temeri ale oamenilor.
Este vorba şi despre o prelungire a coşmarurilor noastre. După ce s-a inventat cinematograful, toţi au putut vedea, la propriu, coşmarurile altora pe un ecran mare. În România, filmele de groază au succes de casă indiferent cât de bune sunt, iar romanele horror se bucură şi ele de un mare succes. Editate, reeditate şi adaptate pentru micul sau marele ecran, cărţile lui Stephen King, liderul literaturii horror contemporane, se vând ca pâinea caldă. Scriitorul american a scris peste 60 de romane şi sute de povestiri în genurile horror, fantasy, science fiction şi thriller psihologic. Multe dintre cărţile sale traduse în limba română au fost reeditate de mai multe ori după epuizarea tirajelor. Printre acestea, romanele „Carrie”, „Cimitirul animalelor”, „Apocalipsa”, „Mobilul” şi „Orașul bântuit”. În limba română, cea mai recentă apariţie semnată Stephen King este romanul “Institutul”.
Totuşi, amatorii români de literatură sumbră, care explorează profunzimile fricii şi ale răului, nu citesc doar cărţile lui Stephen King. Printre romanele lor preferate se numără “Cabalistul”, de Dov Silverman, „Ruinele”, de Scott Smith, şi “Inferno. Despre teroare şi supranatural”, de Ellen Datlow.
Ana Maria Pleşcan
