Pe 5 martie 1968, România intra pe harta marilor evenimente muzicale internaționale odată cu lansarea Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”, la Brașov.
Inspirat de competițiile de gen din Europa, precum Festivalul de la Sanremo sau „Orfeul de Aur”, din Bulgaria, evenimentul muzical organizat în România, despre care s-a spus că este „Festivalul din Est care arată ca în Vest!” și-a propus să ofere o scenă de prestigiu pentru artiști internaționali și să promoveze muzica românească dincolo de granițele țării.
Prima ediție și impactul inițial
Cel mai mare festival internaţional de interpretare din România a debutat în martie 1968, pe scena Teatrului Dramatic din Braşov. Din prima echipă făceau parte directorii Tudor Vornicu şi Ilie Mănescu, regizorul artistic Valeriu Lazarov, dirijorul orchestrei, maestrul Sile Dinicu şi gazdele spectacolului, actorii Stela Popescu şi Iurie Darie.
Între 5 și 10 martie 1968, pe scena Teatrului Dramatic din Brașov au urcat 22 de soliști din 28 de țări. Trofeul Cerbul de Aur a fost câștigat de Jacques Hustin din Belgia, în timp ce Margareta Pâslaru a primit o mențiune specială, devenind astfel una dintre primele artiste române promovate pe plan internațional prin acest festival.
Prima interpretă din România care a obținut Marele Trofeu „Cerbul de Aur” a fost Luminița Dobrescu, cu melodia „Of, inimioara”. La momentul Cerbului de Aur din 1969, artista era studentă în anul III la Conservatorul Ciprian Porumbescu, secția de Pedagogie.
O scenă pentru nume mari ale muzicii internaționale
În anii următori, Cerbul de Aur a devenit un punct de atracție pentru artiști de renume mondial. Printre artiștii străini ce s-au aflat pe scena festivalului s-au numărat: Josephine Baker, Pia Colombo, Dalida, Diana Ross, Amália Rodrigues, Julio Iglesias, Enrico Macias, Connie Francis, Rika Zarai, Rita Pavone, Bobby Solo, Hugues Aufray, Sergio Endrigo, Leny Escudero, Alain Barrière, Massiel, Charles Trenet, Tereza Kesovija, Gigliola Cinquetti, Juliette Gréco, Udo Jürgens, Lola Novakovici, Gilbert Becaud, Caterina Caselli, Caterina Valente, Radmila Karaklaici, Sheryl Crow, Edith Pieha, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Christina Aguilera, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Jerry Lee Lewis și Patricia Kaas. Totodată, Festivalul Internaţional Cerbul de Aur a oferit artiștilor români oportunitatea de a se afirma, lansând carierele unor nume sonore precum Corina Chiriac, Angela Similea, Dan Spătaru și Mihaela Mihai.
Curiozități și premiere
• În 1969, la doar un an după debut, Cerbul de Aur a fost primul festival de acest gen din Europa de Est care a reușit să transmită imagini color prin intermediul Televiziunii Române. Evenimentul a intrat rapid pe agenda marilor festivaluri internaţionale, a doua ediţie fiind transmisă de 25 de televiziuni din întreaga lume.
• În 1971, Josephine Baker a susținut un recital memorabil, aceasta fiind prima sa apariție în România.
• În 1996, festivalul a fost mutat din Piața Sfatului în Piața Mare a Brașovului pentru a permite accesul unui public mai numeros.
• Ediția din 2001 a fost marcată de participarea lui Boy George, care a fost și membru al juriului.
Între întreruperi și reveniri
După primele patru ediții (1968-1971), festivalul a fost suspendat de regimul comunist, considerat prea cosmopolit pentru politica vremii. A fost reluat abia în 1992, după Revoluție, revenind cu un format adaptat vremurilor moderne. Din 2009, însă, festivalul a intrat într-o nouă pauză, fiind reluat în 2018 pentru a marca 50 de ani de la prima ediție. Această ediție aniversară a adus în prim-plan un concept nou, cu recitaluri și invitați de top.
Ultima ediție a cerbului a avut loc în 2020. Anulat în acel an din cauza pandemiei de COVID-19, spectacolul a avut loc prin intermediul unui super show de televiziune. Sub hashtagul Cerbul de Aur 2020 #GENERAȚII, proiectul special dedicat Festivalului Cerbul de Aur a fost un omagiu adus artiștilor români, un grandios spectacol de televiziune care și-a dorit să reamintească publicului istoria bogată a festivalului.
Un brand cultural de prestigiu
Cerbul de Aur nu este doar un festival muzical, ci un simbol cultural care a contribuit la promovarea României pe plan internațional. Pe lângă prestigiul adus artiștilor care au participat, evenimentul a fost un vector important de promovare turistică pentru Brașov, atrăgând vizitatori din întreaga lume. În plus, difuzarea sa la nivel internațional prin rețelele de televiziune a consolidat imaginea României ca un centru cultural dinamic și deschis.
Într-o eră în care marile festivaluri muzicale devin branduri globale, Cerbul de Aur are toate atuurile pentru a-și recâștiga locul în top. Cu o strategie bine gândită, susținere financiară și parteneriate internaționale, acest festival ar putea redeveni un eveniment de referință pentru industria muzicală europeană.
Va reveni Cerbul de Aur la gloria sa de altădată? Aceasta este întrebarea pe care și-o pun atât artiștii, cât și publicul. Cert este că un festival cu o asemenea moștenire merită să continue și să evolueze, adaptându-se noilor tendințe muzicale și tehnologice.
