Piața muncii în 2026 - între disponibilizări, relocări și reconversie profesională

Vineri, 16 ianuarie, de la ora 18:15, Narcis POPESCU îi are ca invitați pe Corina NEAGU, consultant Resurse Umane și Radu SOVIANI, analist economic.

Narcis Popescu

”Sunt un jurnalist care a avut șansa să descopere că istoria, economia și politica, cele 3 partituri care compun aria mea principală de interes, pot fi transpuse cu succes în formate de televiziune.” Din octombrie 2022, Narcis Popescu prezintă la TVR1 emisiunea ”Lumea financiară”, un talk-show dedicat explicării mecanismelor economice.

Alchimia banilor

O emisiune educativă și utilă, „Alchimia banilor” îşi propune să descifreze complicatele mecanisme ale economiei într-un limbaj facil şi pentru cei care nu au studii de specialitate. Jurnalistul Narcis Popescu şi invitaţii săi ne ajuta să ne descurăm în labirintul economic actual şi să înţelegem mai bine ce se întâmplă cu banii noştri.

... datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că în trimestru III din 2025 Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2% față de trimestrul II… și asta evident că afectează locurile de muncă și numărul locurilor de muncă. Volatilitatea presupune în sus și în jos. Eu, pentru 2026, nu văd nimic în sus... înlocuirea unor joburi de către Inteligența Artificială, apar și restructurări, pe de o parte, în sistemul public, pe de altă parte, în sectorul privat. Chiar mă uitam pe o statistică a locurilor de muncă în anul 2025, pe medie, până la luna noiembrie, economia României a pierdut 40.000 de locuri de muncă, media lunară ... pentru prima dată, în ultimii opt ani, avem un număr de șomeri mai mare de 500.000, apropos de ciclul economic. Ciclul economic, în urmă cu opt ani, care mergea în jos rata șomajului și numărul șomerilor, acum ne-am întors acolo, sigur, excludem perioada pandemiei, pentru că atunci a fost închis și a fost un vârf nu foarte departe de cei 500.000 pe care îi avem în prezent ca și șomeri, dar practic se încheie un ciclu economic, din punctul meu de vedere, într-o modalitate foarte proastă, de ajustări. Dacă ne uităm pe ceea ce s-a întâmplat începând cu 1 august 2025, majorarea de taxe, majorarea TVA, de accize, de impozite, eliminarea facilităților fiscale în IT, care s-a întâmplat de la 1 ianuarie 2025, toate astea au contribuit imediat în scăderea numărului de locuri de muncă. De aici și toate celelalte provocări și chiar sunt curios în ceea ce mă privește, dacă Inteligența Artificială, în structura economiei României, va afecta mai degrabă locurile de muncă bine plătite, pentru că este posibil și asta, o companie care plătește doi oameni foarte bine s-ar putea să renunțe la unul, să crească salariul pentru celălalt sau îi va afecta pe cei care oricum au salarii mici și măcinate de inflație.

Radu SOVIANI

... în general, vor dispărea locurile de muncă, cele care au sarcini repetitive și operaționale, în primul rând, cele ale oamenilor care au roluri administrative, roluri care au activități repetitive și activități de rutină, cele care pot fi foarte ușor înlocuite de automatizare și de Inteligență Artificială. Cred că este foarte important să ne uităm, în momentul de față, ce competențe avem, ce știm foarte clar să facem și ce ar putea să fie preluat, la un moment dat, de A.I. și de roboți. Este foarte important în acest moment să ne recalibrăm un pic așteptările, mai ales că suntem la început de an… avem o inflație de abilități, de competențe teoretice și mai puțin de competențe practice. Inclusiv la capitolul digitalizare, România este pe ultimul loc din Europa. Din punctul ăsta de vedere, cred că suntem, într-adevăr, perdanți pentru că în momentul în care nu ținem pasul cu tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, atât la nivel național cât și la nivel global, din punct de vedere tehnologic, competențe digitale, gândire critică, gândire analitică, inteligență emoțională, competențe care sunt cheie pentru tot ce înseamnă dezvoltare viitoare, în mod evident suntem la coadă și o să ne fie foarte greu să ajungem la același nivel cu țările civilizate.

Corina NEAGU

... asistăm nu de o lună, șase luni, un an, la ceea ce înseamnă un proces de dezinvestire din România. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu ExxonMobil când a ales să plece din România să își vândă participația pentru Neptun Deep, care înseamnă locuri de muncă. Sigur, vor fi create de alții, dar mai degrabă vor fi create în timp și nu atât de multe. Asta este ceea ce economiștii numesc offshoringul locurilor de muncă, adică investim în alte zone, la aducerea locurilor de muncă în metropolă. Companiile americane vor tinde să își aducă locurile de muncă acasă, companiile europene vor tinde să își aducă locurile de muncă acasă, alte companii vor face acest lucru. În ceea ce privește calificările care pot oferi o certitudine ceva mai mare a locurilor de muncă, ele există în România în continuare, dar să nu uităm că oamenii cu acele calificări au plecat deja și au migrat în alte economii ale Uniunii Europene, de aceea își găsesc locul acolo. Din punctul meu de vedere ca macroeconomist, toate aceste tendințe istorice, puncte de inflexiune, ceea ce înseamnă aducerea locurilor de muncă acasă, Inteligența Artificială, plus restructurarea care se face aiurea în economie, nu crești taxele în momentul în care ești pe cădere economică, ci mai degrabă umbli la cheltuieli cu bunuri și servicii, toate astea vor avea efecte în piața muncii, care este cea mai sensibilă și care dă sensul economiei.

Radu SOVIANI

... asistăm, într-adevăr, la o polarizare în piața muncii, dat fiind faptul că avem o lipsă de competențe, avem abuzuri foarte multe din partea angajatorilor, pentru că nu știu să gestioneze crizele prin care trec în momentul de față. Avem o interpretare a legislației care nu ne este neapărat favorabilă și în mod evident tot câmpul acesta minat de tot ce înseamnă politic, social, economic, toate aceste schimbări afectează grav piața muncii. Oamenii se simt debusolați, frustrați, nu există feedback din partea angajatorilor, piața muncii oarecum stagnează pentru că există acest fenomen în care toată lumea este circumspectă și așteaptă să se întâmple ceva. În loc să fim proactivi și să mergem într-o direcție care să ne ajute pentru ce înseamnă dezvoltare, evoluție pentru viitor, noi stăm și așteptăm ca lucrurile să se schimbe, să se întâmple, dar nu știm încotro mergem… pentru că nu avem o strategie coerentă la nivel național în ceea ce privește piața muncii, nici în mediul privat, nici în mediul de stat, există foarte mari discrepanțe între munca la stat și cea la privat. Cei din privat nu vor să angajeze oameni de la stat, deși oamenii de la stat sunt de multe ori foarte bine pregătiți, dar se pare că aceste competențe de competitivitate sau gândire critică, analitică le lipsesc și atunci cei de la privat sunt reticenți și se întâmplă și reversul medaliei. Oamenii au început să își dorească să se angajeze la stat.

Corina NEAGU

… cred foarte mult în autoeducare și în ceea ce înveți după ce parcurgi ciclurile profesionale de învățământ, că este liceu, facultate, masterat, doctorat, acolo te califici, iar mecanismele și instrumentele de Inteligență Artificială pot ajuta foarte, foarte mult, la propria calificare profesională. Dar este o discrepanță în ceea ce înseamnă înțelegerea pieței de muncă, din punctul meu de vedere, și lipsa de înțelegere a decidenților. S-a vorbit recent despre disponibilizări în Administrația Publică Locală, 13.000 de oameni. Noi nu am avut un plan, pentru că am eficientizat activitatea Administrației Publice Locale. Am ajuns la concluzia că 13.000 de oameni trebuie extinși, trebuie dați afară. Noi ne-am uitat pe factura bugetelor locale că nu avem bani să plătim 13.000 de oameni și, prin urmare, trebuie să-i dăm afară, ceea ce este o aiureală. Mai mult, încă o aiureală este să crezi că mediul privat va absorbi imediat cei 13.000 de oameni care vor pleca de acolo. O parte vor pleca și din Administrația Centrală. De ce este o aiureală? Șomajul la vârful ultimilor opt ani, tendințele economice și premisele economice sunt de contracție economică, companiile private la rândul lor disponibilizează, unele dispar, pentru că am avut companii multe care au dispărut în ultimul an, la fel cum au dispărut cele 40.000 de locuri de muncă. Și vor mai dispărea. Din punctul meu de vedere, la toate aceste tendinţe negative, se mai adaugă una - faptul că putem lucra toţi online, înseamnă că ne putem găsi colaborări, angajări dincolo de graniţă şi atunci, chiar stând acasă, vom contribui într-o măsură mai mare la creşterea economică a altor ţări şi la căderea economică a României.

Radu SOVIANI

... Din păcate, școala nu ne formează acele competențe care sunt valoroase pe piața muncii și cred că trebuie să ne uităm la ce competențe ar trebui să aibă, în momentul de față, un om care trece de pragul celor 12 clase, dar și de Universitate, acolo unde într-adevăr avem foarte multe discuții de ce nu mai vor tinerii să facă o facultate. Nu cred că trebuie să formăm doar teoreticieni. Cred că școlile profesionale erau foarte bune. Învățământul dual trebuie încurajat. Și companiile să fie încurajate să investească în învățământul dual ca să își formeze aceste competențe necesare pe piața muncii. Cred că este mai important să ne gândim cum formăm oameni, caractere complete pentru ce urmează, nu doar din punct de vedere al pieței muncii, nu formăm doar muncitori, doar oameni care să fie pregătiți să livreze niște rezultate. Formăm oameni care să fie capabili să gestioneze orice fel de situație, inclusiv pe piața muncii și cred că acolo trebuie pus accentul vis-a-vis și de strategia în sistemul educațional care și aici lipsește cu desăvârșire … sunt foarte mulți cei care nu se adaptează, pentru că nici nu vor, dar nici nu au sprijin în sensul acesta. Eu cred foarte mult în colaborarea asta tripartită între ce înseamnă angajat la stat, în mod evident, și angajator. E foarte important să avem instrumentele necesare ca să putem să facem astfel de metamorfoze, asta nu se întâmplă peste noapte, din păcate. Impactul este unul foarte mare, inclusiv și dacă stăm să ne uităm la zonele sărace, la zonele rurale, acolo se simte, într-adevăr, foarte, foarte puternic, dar și în zonele urbane, unde oamenii simt din ce în ce mai acut aceste presiuni. Acești factori stresori, nu sunt doar din punct de vedere că mâine nu mai am un loc de muncă. Mai avem familie, rate, tot felul de obligații, din punct de vedere familial și, în mod evident, astea toate pun presiune asupra noastră, ca să nu mai vorbim de fake news, de tot zgomotul acesta care este în jurul nostru și pe care foarte greu reușim să-l gestionăm. Și atunci, da, avem nevoie de o schimbare, doar că întrebarea mea este - ce efort suntem dispuși să facem pentru această schimbare și cine trebuie să gestioneze schimbarea asta pe tot parcursul?

Corina NEAGU