„Secretul unei cafele bune este să bei cât mai multă şi s-o faci alături de cineva care-ţi face plăcere” , spune pictorul şi desenatorul Mihai Sârbulescu în momentul în care echipa „Mic Dejun cu un Campion” se pregătea de înregistrare şi tocmai se umpleau ceştile cu băutura aromată şi fiebinte. Pe invitatul Danielei Zeca Buzura îl puteți urmări sâmbătă, 9 noiembrie, de la ora 10:00.
Pictorul şi desenatorul Mihai Sârbulescu este unul dintre artiştii români contemporani de referinţă din ultimii 50 de ani şi face parte din mult evocatul Grup „Prolog” ce a reunit timp de decenii, mai precis din 1985, pe unii dintre creatorii emblematici ai artelor plastice de la noi. Şi, aşa cum şi Mihai Sârbulescu a făcut-o îi vom aminti aici pe Paul Gherasim („patriarhul picturii româneşti”), Cristian Paraschiv, Ion Grigorescu, Horia Bernea, Horea Paştina. Pentru fiecare dintre ei, „mezinul” Mihai Sârbulescu, care s-a alăturat grupului la 28 de ani, are o consideraţie cu totul aparte ceea ce justifică multe dintre convingerile sale care înnobilează apropierea dintre oameni:„Prietenia, dragostea reciprocă, admiraţia nu se pot programa. A funcţionat o empatie, o afinitate electivă, o încredere atotcuprinzătoare care nu s-au stins niciodată. Am fost mereu alături, în tabere, în expoziţii, în ateliere. De aceea, probabil, Grupul Prolog nu a avut niciodată un program artistic, cum se spune. Un numitor comun stilistic. Nu am teoretizat nimic. Am trăit, am împărtăşit, am pictat. Ne-am respectat şi admirat. De altfel cred cu tărie că un artist autentic ştie să-şi admire colegii chiar dacă este orgolios. Trebuie să vezi ce fac şi alţii. Sigur, între prieteni pot fi şi dispute dar, arta se naşte din admiraţie, nu din ură şi suficienţă”.
Studii după natură, peisaje, crochiuri anatomice, flori, case, dealuri, căpiţe şi şure, portrete şi autoportrete în sute de variante grafice şi cromatice, aceasta este aria de preocupări plastice a lui Mihai Sârbulescu. La o primă vedere, pentru că artistul nu s-a cantonat niciodată într-o singură direcţie. Dimpotrivă. El este cunoscut pentru o semnificativă serie de „Vase” şi „Clopote”, forme stilizate, simple cu o mare rezonanţă ca simbol. Un plin şi un gol, umplere şi vărsare cu multiple asocieri de sensuri, „ca o tăcere care strigă!”.
Lui Mihai Sârbulescu îi este străină noţiunea de Maestru. Profesor care a format multe generaţii de studenţi, el consideră că elevii buni sunt la fel de rari ca şi profesorii buni. Pictura se învaţă mai mult ca un autodidact care porneşte de la cunoştinţele predate la clasă dar depinde întru totul de propria viziune cum merge mai departe. Iar conceptul de ucenic este astăzi aproape de neînţeles. Comparativ cu vremurile vechi, când ucenicii lucrau în atelierele marilor pictori şi erau consideraţi mai mult sau mai puţin nişte instrumente ce executau tablouri în stilul Maestrului, odată cu apariţia modernităţii şi a curentului Bauhaus, binomul maestru – ucenic a fost dinamitat. Maestrul devine Pictura însăşi. E predă legile fundamentale şi eterne ale formei, nu felul în care ar trebui să fie exprimate. Aşa încât doar formele sunt cele care creează asemănarea. Modul în care sunt folosite constituie originalitatea fiecărui artist. O necesară întoarcere de obictiv pentru a înţelege mai bine punctul în care se află astăzi artiştii contemporani.
Multe şi importante aspecte ale artei, cu exemplificări rostite cu multă forţă de sugestie pigmentează această discuţie din intimitatea unui univers creator elevat şi a unei experienţe ce se cere împărtăşită. Culorile, lumina, ambianţa, cărţile, jurnalele, compun cotidianul obişnuit sortit în fiecare moment unei descoperiri pline de sensibilitate şi sens. Nu este de ici de colo, pentru că rareori un artist vizual este dispus la confesiune. De regulă nu-şi divulgă temerile sau împlinirile decât printr-un duct al liniei sau printr-o trăsătură de penel, lăsându-şi admiratorii să înţeleagă şi să trăiască propria experienţă în faţa unui tablou. Dar, pentru că Daniela Zeca Buzura este mereu curioasă şi insistentă, mare admiratoare a picturii şi a artiştilor avem parte astăzi de o întâlnire pe cât de rară, pe atât de autentică şi deschisă cu Mihai Sârbulescu, un artist pregătit pentru cele 50 de minute ale emisiunii. Aşadar, din nou, sâmbătă dimineaţă, de la ora 10:00, numai la TVR2.
Un material de Ileana Ploscaru Panait
*** Emisiunea poate fi urmărită la TVR2, sâmbătă, 9 noiembrie 2024, de la ora 10:00 (reluare luni, 11 noiembrie 2024, ora 13:30); la TVRInternaţional, sâmbătă, 9 noiembrie 2024, de la ora 10:00; la TVRCultural, duminică, 10 noiembrie 2024, ora 10:00 şi la TVR+.
