Într-un context politic tot mai tensionat la Bruxelles, europarlamentarii urmează să voteze, separat, pe 9 octombrie, asupra a două moțiuni de cenzură îndreptate împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Este a doua oară în mai puțin de trei luni când lidera executivului european se confruntă cu o astfel de provocare, semn că presiunile din interiorul Uniunii cresc într-un moment-cheie pentru viitorul comunitar.
Cele două moțiuni au fost depuse pe 16 septembrie de două grupuri politice cu viziuni foarte diferite: „Patrioți pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, și grupul Stânga din Parlamentul European. Dezbaterile au avut loc pe 6 octombrie, când ambele tabere și-au exprimat în plen motivele care au stat la baza demersului.
Jordan Bardella a criticat dur politica economică promovată de Comisie, acuzând o „capitulare” în fața Statelor Unite, odată cu semnarea noului acord comercial privind taxele vamale. În opinia sa, acest pact este un simbol al unei Europe „dezarmate și discreditate”. Bardella a reiterat și opoziția față de acordul Mercosur cu țările din America Latină, descriindu-l ca pe o „trădare” la adresa fermierilor europeni și a mediului înconjurător.
La rândul său, Manon Aubry, reprezentantă a grupului Stânga, a adus în prim plan un subiect sensibil și profund politic: conflictul din Orientul Mijlociu. În plen, Aubry a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la ceea ce ea a numit „genocidul” din Fâșia Gaza, acuzând instituțiile europene că „închid ochii” la tragediile din regiune.
În fața acestor atacuri, Ursula von der Leyen a făcut apel la unitate între forțele pro-europene, avertizând că aceste moțiuni sunt o încercare de destabilizare a construcției europene. Discursul său din 6 octombrie a fost unul ferm, cu accente defensive, dar și cu chemări la coeziune politică.
Nu este prima dată când Comisia condusă de von der Leyen se află în fața unui vot de neîncredere. În luna iulie, o altă moțiune – inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – a fost respinsă cu o largă majoritate: 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri. Acea inițiativă viza lipsa de transparență a Comisiei în achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 în timpul pandemiei.
Conform regulamentului european, votul asupra moțiunii de cenzură se desfășoară la cel puțin 48 de ore după încheierea dezbaterii și se face prin apel nominal. Pentru ca o moțiune să fie adoptată, este necesară o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, dar și o majoritate absolută a membrilor Parlamentului.
Rezultatul votului din 9 octombrie va fi comunicat oficial atât președintelui Consiliului, cât și președintelui Comisiei. Indiferent de deznodământ, momentul va rămâne un test de rezistență pentru Comisia von der Leyen – dar și pentru coeziunea politică a Uniunii Europene într-o perioadă în care fronturile interne și externe se multiplică.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO.
sursa foto: shutterstock/Rawpixel.com
