Aflați despre transformările ce vor avea loc în domeniul social-economic ca urmare a aplicării Planului Verde European și al pachetului legislativ FIT for 55 , din ediția de vineri, 21 ianuarie, a emisiunii EUROPA VIITORULUI, difuzată la ora 13.00, exclusiv online!

 

Invitații emisiunii au fost:

• Marian Jean Marinescu, eurodeputat PPE
• Tănase Stamule, Conf. Univ. Dr., Decan al Facultății de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine (ASE)
• Cristian-Heinrich Gaghes, antreprenor în domeniul medical

Europa a adoptat Pactul Verde European și pachetul legislativ Fit for 55, măsuri care vor avea un puternic impact economic și social în următorii ani. Eurodeputatul Marian Jean Marinescu a prezentat principalele obiective Fit for 55 și câteva observații.

Principalul obiectiv este să reducă emisiile în 2030 cu 55% față de 2005. În acest scop, a existins sistemul de comerț cu certificate de emisii la transport, era până acum la aviație, dar cu certificate gratis. Acum a extins la rutier, maritim si la sistemul de încălzire a clădirilor și a făcut modificări la transportul aerian... Prima mea observație este că ar trebui să ne uităm în primul rând la progresul tehnologic, să investim foarte mult în această direcție, așa cum face USA și în momentul în care tehnologia permite, atunci să intrăm cu sisteme de piață. Emisiile trebuie reduse, este foarte clar acest lucru, însă cred că trebuie să găsim formule de echilibru astfel încât să păstrăm competitivitatea economică și să asigurăm locurile de muncă în Europa. ... Studiile de impact ale Comisiei Europene, care au fost atașate la aceste propuneri legislative, sunt foarte subțiri în opinia mea. Vă dau un exemplu: studiile se bazează pe un preț al carbonului, un preț al certificatului, o evoluție a prețului unui certificat - 60 de euro în 2030. În decembrie, anul trecut, a fost 95 de euro. În momentul în care ai un asemenea calcul, când vezi autorizate astfel de date, atunci ai îndoieli despre întreg studiul. Impactul social și economic al întregului pachet nu este discutat nicăieri. Sunt câteva rânduri în fiecare studiu de impact, dar unul general nu există. Studiile de impact s-au făcut pe uniune. În mod normal ar fi trebuit ca statele membre să își fi făcut niște calcule pentru că intră în negocieri, în Consiliu. Procedura este cu o decizie, noi am început discuțiile în parlament și deja sunt proiecte de opinie sau de raport publicate. Consiliul a început și el discuțiile. Un stat membru care se duce la discuții și poate să spună nu vreau ETS pe comerț cu emisii pe rutier sau maritim, vreau altfel, ar trebui să aibă niște calcule făcute. Am încercat să găsesc dacă sunt făcute asemenea studii de impact în România, dar nu am reușit să găsesc. (Marian Jean Marinescu, eurodeputat PPE)

Profesorul Stamule a prezentat viziunea sa despre trecerea la o economie verde. El a reliefat modul în care vor reuși managerii români să-și retehnologizeze companiile astfel încât să devină mai prietenoase cu mediul, dar să-și mențină, în același timp, sustenabilitatea economică.

Vor fi foarte mulți bani pentru modernizarea companiilor. Există fondul de modernizare care vine din cota României de certificate verzi tranzacționate de BEI, dar ca orice revoluție economică, impactul la început va fi destul de dur. Nu discutăm doar de companii, ci de societate în general. Discutăm de economie circulară care la noi încă nu se înțelege ce este: aruncăm gunoiul peste tot și nu înțelegem că 80-90% este o materie primă care poate fi folosită, iar multe companii, mai ales cele locale încă nu înțeleg de ce trebuie să facă acest lucru, neexistând o analiză comparativă cu bune practici din alte țări. Foarte probabil că va fi o schimbare de paradigmă foarte puternică în mediul de afaceri din România. Se discută să se calculeze amprenta de carbon pentru fiecare companie și, dacă nu ești pe zero, să trebuiască să îți cumperi certificate verzi care sunt din ce în ce mai scumpe. ... Va fi probabil o intrare a multinaționalelor pe piața de păduri. Vor căuta să împădurească terenuri tocmai ca să se echilibreze pe amprenta de carbon. ... Trebuie să regândești toate fluxurile din companie ca să reduci amprenta de carbon..., este un fel de regândire la nivel de societate și paradigmă legată de felul în care interacționezi cu mediul înconjurător. (Tănase Stamule, Conf. Univ. Dr.)

Cristian-Heinrich Gaghes, antreprenor în domeniul medical, este asociat într-o companie axată pe distribuția de echipamente medicale și a explicat în ce măsură va fi afectat de trecerea la economia verde.

Sunt un susținător al unui mediu mai curat, dar cred că v0r exista costuri suplimentare, de aceea cei care implementează aceste măsuri de la UE trebuie să vină și cu soluții și să asigure o tranziție ușoară către energia verde pentru a nu ne încărca cu costuri ridicate dintr-o dată. (Cristian-Heinrich Gaghes)

Potrivit eurodeputatului Marian Jean Marinescu, proiectul GreenDeal ar putea avea costuri semnificative pentru cetățeni și industrie. În plus Fit for 55 va afecta serios transporturile. Despre riscurile sociale și economice pentru România am aflat de la eurodeputatul Marian Jean Marinescu:

Va fi o creștere a prețurilor pentru că aceste certificate vor crește costurile companiilor respective, dacă vorbim de transport. Dacă vorbim de rutier, de exemplu, știți că compania care furnizează combustibilul va trebui sa cumpere certificate care să acopere emisiile pe care le-au produs cantitățile de combustibil pe care le-au livrat. Va fi o creștere de preț la pompă. În transportul aerian, Comisa propune ca în 2030 să avem 5% combustibil alternativ. ... Prin creștere de prețuri se va limita mobilitatea. Asta înseamnă un impact social... Totul se duce pe spatele consumatorului. Toți vrem să trăim într-un mediu curat, dar trebuie să creăm acest echilibru, să păstrăm economia la un nivel care să asigure locurile de muncă pentru oameni și să încercăm să micșorăm și emisiile.

Profesorul Tănase Stamule a prezentat riscurile sociale (excluziune socială, șomaj, etc) ale trecerii la economia verde.

România are 6 județe, Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Mureș și Galați, care au sume considerabile de bani, aproximativ 2,5 miliarde de euro pentru a face reconversie economică a zonelor pentru a putea trece de la industrie energofagă către la alte tipuri de industrii. Încă nu știm dacă există un plan pentru acești bani, trebuie făcută implementare de către consiliile județene. Trebuie să facem proiecte și plan, că bani sunt. Sunt mecanisme complicate pe care nu toți decidenții le pot înțelege pentru accesarea banilor europeni. Se amână decizia în speranța că se întâmplă o minune, minunea nu se întâmplă și rămân banii. ... După ce se dă o directivă, există o perioadă de implementare a directivei... România are mai multe directive de la Bruxelles pe care amână să le implementeze pentru că nu toate sunt neapărat pe placul nostru, dar sunt termene clare și la niște ani trebuie implementate.

Stamule cunoaște realitățile economice românești, cunoaște PNRR. Se spune că este un al doilea plan Marshall, făcut de europeni pentru europeni. Ce trebuie să facă România pentru a folosi inteligent și rapid acești bani am aflat de la profesorul Stamule:

La PNRR există deja proiecte pentru majoritatea banilor... Avem 50 de proiecte pentru refacere de spitale și se vor finanța 25. Pe parte de transport, au fost incluse în PNRR bucăți de autostrăzi, sunt autostrăzi deja avansate. O bucată din autostrada Transilvaniei este finanțată cu bani din PNRR, centura de sud a Bucureștiului e finanțată cu bani din PNRR, sunt multe lucruri care deja se finanțează din PNRR, însă România nu are doar PNRR, are 3 surse. Prima sursă, care e deja în implementare, este PNRR, care este de 28-29 de miliarde, după care avem programele operaționale. Bugetul UE între 2021-2028, care înseamnă încă 50 și ceva de miliarde de euro, va fi complementar cu PNRR. Mai avem și fondul de modernizare care ține de prețul certificatelor verzi. România are 11% din cota de certificate verzi la nivelul UE.

Despre investiții ale statului român în proiecte prin care să evităm o nouă criză sanitară a vorbit antreprenorul Cristian-Heinrich Gaghes:

Printre priorități ar fi dotarea mai bună a cabinetelor medicale individuale și pentru medicină de familie. Sunt localități aflate la 50-70 km distanță de cel mai apropiat spital care îi poate prelua. Dotând cabinetele medicilor de famile, ar putea fi reduse asemenea probleme.

Profesorul Stamule a precizat faptul că în PNRR există o alocare pentru modernizarea a 3000 de cabinete ale medicilor de familie, mai ales în mediul rural. El a făcut referire la modul în care statul român sprijină antreprenorii români și mediul de afaceri:

România are una din cele mai prietenoase legislații fiscale din Europa. Pe partea asta, statul e susținător. Dar birocrația, lipsa de infrastructură, lipsa serviciilor sociale, acestea afectează ecosistemul unei companii. Acestea nu avantajează dezvoltarea unor companii.

Luna ianuarie a fost luna schimburilor de opinii, mai întâi cu vicepreședintele comisiei europene, Frans Timmermans, și apoi  cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Despre noutățile pentru transporturi în Uniunea Europeană a amintit tot eurodeputatul Marinescu:

Cele mai importante lucruri pentru transport sunt sistemele de comerț cu emisii pentru transportul maritim, aerian și rutier, sisteme care atunci când vor fi implementate, vor aduce schimbări majore în transport. Trebuie revizuite coridoarele de transport de marfă, pentru a face mutarea din rutier pe cale ferată, trebuie să avem mai întâi cale ferată. Vrem să facem acest lucru și să micșorăm emisiile.

La conducerea Parlamentului European se află acum Roberta Metsola, un membru al grupului politic din care face parte și eurodeputatul Marinescu. El a vorbit despre cât de ușor sau nu va fi să își impună măsurile pe care le susține.

Un alt subiect abordat în emisiune a fost minarea criptomonedelor, care presupune un consum mare de energie.

Criptomonedele există și vor rămâne. Problema e că nu au nicio reglementare, azi poți să le ai, mâine pot dispărea. Criptomonedele sunt o proiecție de încredere ... Din punctul meu de vedere, astăzi, criptomonedele absorb de pe piață ducând nicăieri o parte din excesul masei monetare. (Tănase Stamule, Conf. Univ. Dr.)

Perspectiva aderării României la zona euro pare tot mai îndepărtată. Țara noastră nu mai îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene. Dacă ar fi benefic sau nu pentru România să accelereze procesul de trecere la euro și ce ar trebui făcut a explicat profesorul Tănase Stamule:

Nu îndeplinește inflația și deficitele, dar astea nu puteau fi evitate ținând seama de anul 2020. Eu sunt un susținător al trecerii la moneda unică pentru că statele sunt obligate să facă reformă structurală, atunci când ai monedă unică nu te mai poți baza pe politica monetară pentru a redeveni competitiv prin devalorizare. ... România trebuie să intre în zona euro, este un club select care ne ajută să luăm decizii structurale pentru a accelera exporturile, reforme nemaiavând pârghia politicii monetare.

În continuare, antreprenorul român Gagheș a vorbit despre cât de dotate sunt spitalele publice în România. Potrivit acestuia, ritmul de dotare a spitalelor a crescut în contextul pandemiei.

Comisia Europeană a fost interpelată în legătură cu reducerea finanțării cercetării în domeniul aviației în cadrul programului Orizont Europa. Despre riscurile reducerii finanțării pentru acest domeniu, având în vedere că este un domeniu de înaltă tehnologie, aflat în competiția geopolitică Europa, SUA. China, a vorbit eurodeputatul Marinescu.

Eurodeputatul Marinescu a fost întrebat despre reducerea poluării în industria aviației. El a avut un proiect pilot privind cerul unic European și a detaliat în emisiune ce s-a ales de acel proiect, care ar fi redus poluarea în industria aviației, chiar și prin simplul motiv că rutele aeronavelor ar fi fost  mai directe, mai drepte.

Regulamentul cerul unic european a intrat în discuție în 2011, Parlamentul a avut o poziție în 2013, din păcate Consiliul l-a blocat... Se opune foarte mult sistemul de sindicate ai controlorilor de trafic. Pentru a continua dialogul pe acest foarte important dosar, am propus un proiect pilot acum 5-6 ani, care a intrat în lucru, s-a făcut un studiu cu noua arhitectură a spațiului aerian și, de aici, noua propunere pentru regulament care a intrat în lucru acum 2 ani și suntem în negociere cu Consiliul. (Marian Jean Marinescu, eurodeputat PPE)

În încheierea emisiunii, profesorul Tănase Stamule a făcut aprecieri cu privire la cât de pregătiți sunt studenții români pentru Europa Viitorului, pentru societatea și meseriile viitorului, cu privire la cum ar putea fi determinați tinerii să se implice mai mult în discuțiile privind Europa Viitorului.

Trebuie să te pregătești, nu există alternativă, am schimbat curricula masiv tocmai pentru a introduce cât mai multe elemente de digital în procesul de educație... Școala se adaptează pentru ca absolvenții să se poată adapta... Problema este la clasa a XII-a... 10.000 de absolvenți de bacalaureat au plecat la studii în străinătate. Astăzi prioritatea este să transformăm câteva facultăți din România, care să devină atât de competitive încât să fie o alternativă la studiile în străinătate.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Producător: Ion Stavre

***

Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.