loader
Foto

Pictorul Corneliu Baba, scriitorul I.D. Sîrbu și poeta Ana Blandiana, modele ale rezistenței prin cultură, la TVR Cultural | VIDEO

Compozitorul Mihail Andricu, dirijorul Erich Bergel, poeții Ana Blandiana și Virgil Mazilescu, scriitorul I.D.Sîrbu, pictorii Corneliu Baba și Alexandru Țipoia și doctorul Sergiu Al George sunt exemplele de rezistență prin cultură săptămâna aceasta, la TVR Cultural.

 

Luni, 16 ianuarie, de la ora 12.00, TVR Cultural a spus, în cadrul documentarului „Rezistența prin cultură”, povestea compozitorului și profesorului universitar Mihail Andricu (1894-1974), care a fost victimă a demascării orchestrate de Leonte Răutu, șeful Secţiei de Propagandă şi Agitaţie.

Mihail Andricu este considerat drept unul dintre creatorii muzicii simfonice și de cameră din România. În 1924, a obținut premiul de compoziție la concursul național „George Enescu”, stăpânind vioara și pianul.

În 1959, Mihail Andricu a fost exclus din Uniunea Compozitorilor pe criterii politice, fiind interzisă orice referire la persoana sau opera lui.

CITIȚI ȘI: REZISTENȚA PRIN CULTURĂ: POVEȘTI IMPRESIONANTE ALE ARTIȘTILOR ROMÂNI, PERSECUTAȚI DE COMUNIȘTI | VIDEO

În cea de-a doua parte a emisiunii, telespectatorii TVR Cultural au putut urmări povestea pictorului Corneliu Baba (1906-1997).

A fost unul dintre elevii preferaţi ai pictorului Nicolae Tonitza, spunând că întâlnirea cu el „a însemnat pentru mine descoperirea omului şi a artistului care urma să mă ajute să-mi găsesc drumul în pictură”. A început să atragă atenția asupra operei sale începând cu 1942, odată cu compoziția „Întoarcerea la sapă”.

Deşi a avut o perioadă de creaţie ce s-a conformat parţial realismului socialist, Corneliu Baba a rupt legăturile sale cu puterea comunistă, retrăgându-se în arta neimplicată politic, rezistând tentaţiilor oferite de aceasta.

Marți, 17 ianuarie, de la ora 12.00, TVR Cultural a difuzat povestea Anei Blandiana (80 de ani), poetă, eseistă și prozatoare, ale cărei cărți au fost traduse în 25 de limbi, a fost interzisă de regimul comunist în trei rânduri (1959-1964, 1985 și 1988-1989).

După Revoluție, Ana Blandiana a fondat, împreună cu soțul ei, regretatul scriitor Romulus Rusan (1935-2016), primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume, în 1993, sub egida Consiliului Europei (la Sighet).

Cei doi sunt și inițiatori ai Alianței Civice, fondată în noiembrie 1990, organizație pe care Ana Blandiana a condus-o între 1991 și 2001. Romulus Rusan a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi a condus Centrul Internaţional pentru Studiul Comunismului.

TVR Cultural a transmis, în 11 ianuarie, dialogul Anei Blandiana cu Iosif Sava, în cadrul emisiunii „Seratele Muzicale Iosif Sava”. Puteți urmări dialogul aici.

În cea de-a doua parte a emisiunii, TVR Cultural a difuzat povestea doctorului Sergiu Al George (1922-1981), care și-a dedicat viața cercetării culturii orientale.

A fost arestat în 1958, în lotul intelectualilor Noica-Pillat, pentru că avea asupra sa „Lettre à un ami lointain”, trimisă de Emil Cioran lui Constantin Noica, și cartea „La Fôret Interdite” („Noaptea de Sânziene”) a lui Mircea Eliade. Este condamnat la șapte ani de închisoare, patru ani de interdicție și confiscare totală a averii, acuzat de uneltire împotriva ordinii sociale. A făcut trei ani de muncă grea în Balta Brăilei. A fost eliberat odată cu amnistia din 1964.

Miercuri, 18 ianuarie, de la prânz, TVR Cultural a spus povestea artistului Alexandru Țipoia (1914-1993), persecutat de regimul comunist, pentru că a rămas neangajat politic.

O lungă perioadă de timp, Alexandru Țipoia nu a avut voie să expună nicăieri.

Joi, 19 ianuarie, TVR Cultural a prezentat povestea eseistului și poetului Virgil Mazilescu (1942-1984). Boemul care, în ultimii 14 ani ai vieţii, a fost redactor (şi aici zgârcit în cuvinte) la revista „România Literară”, era urmărit de Securitate.

De ce era interesată poliţia politică de Virgil Mazilescu? Era oare un personaj atât de incomod? Dosarul său informativ ar trebui să ne deschidă o altă biografie – complementară şi să ne arate de ce „mureau” poeţii în comunism.

Vineri, 20 ianuarie, TVR Cultural a prezentat poveștile lui I.D. Sîrbu și Erich Bergel.

Scriitorul I.D.Sîrbu (1918-1989), considerat unul dintre cei mai interesanți autori români postbelici, a fost persecutat politic din 1941 până la moartea sa, în 1989.

I.D. Sîrbu, căruia prietenii îi spuneau „Gary”, a fost discipolul lui Lucian Blaga. În 1942, a văzut moartea cu ochii la Stalingrad, iar, după ce a reușit să revină în România de pe front, în 1947, a ajuns cel mai tânăr conferențiar al vremii, fiind însă rapid epurat de comuniști. În 1957, a ajuns după gratii, după ce a refuzat să-l toarne pe Blaga și după ce a fost acuzat de colaborare cu maghiarii implicați în Revoluția anticomunistă din Budapesta, din 1956. În detenție a stat până în 1963.

Marin Preda s-a inspirat, pentru crearea lui Victor Petrini, personajul principal al romanului „Cel mai iubit dintre pământeni”, din soarta lui I.D.Sîrbu.

Biografia mea a fost cea mai ridicolă și cea mai tragică, tocmai pentru faptul că eu am fost fiu de miner și am fost ilegalist de partid, și am ajuns unde am ajuns, și am avut soarta pe care am avut-o. Din cauza asta se și rîdea de mine, bineînțeles. (...) Deci am fost asistent pe lîngă cel mai mare filosof al țării, după care am făcut pușcărie, după care am făcut mină, iar soția mea s-a căsătorit cu un ministru. Acestea sînt elementele vieții mele, spunea scriitorul, într-un interviu din 1988, realizat de Al. Farcaș.

Opera sa a rămas un exemplu important de literatură de sertar.

Muzicianul Erich Bergel (1930-1998) a fost dirijor al Filarmonicii din Oradea, apoi din Cluj, în 1959 fiind arestat și închis în mai multe temnițe comuniste, fiind acuzat că dirijase lucrări religioase.

A fost amnistiat în 1962, însă regimul nu i-a permis să se angajeze decât trompetist în orchestra Filarmonicii din Cluj. Situația se schimbă în 1966, când este singurul dirijor care îl poate înlocui pe Fritz Mahler.

În 1968, a primit o bursă de studii la Berlin, Herbert von Karajan fiind impresionat de un manuscris al lui Bergel despre „Arta fugii” a lui Johan Sebastian Bach. S-a stabilit permanent la Berlin în 1972, cariera sa internațională bucurându-se de un mare prestigiu. Nu a avut voie să revină în țară până la Revoluție.

TVR Cultural a transmis, în cadrul emsiunii „Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava”, dialogul muzicologului cu Erich Bergel. Puteți urmări dialogul aici.

 
„Ziua Românilor de Pretutindeni”, la TVR Internațional

Televiziunea Română urează La Mulţi Ani, românilor de pretutindeni şi marchează ziua lor,  „Ziua Românilor de Pretutindeni”, duminică, 26 mai, ...

 Invitație la spectacolul „Salonul nr. 6”, de A.P. Cehov

Vă invităm să urmăriți, la TVR 3 și TVR Internațional, duminică, 26 mai, ora 20.00, respectiv ora 23.10, spectacolul „Salonul nr. 6”, o producție ...

Valentina Băințan, în dialog cu soprana Chen Reiss, „o voce perfectă Strauss”, la „Podcasturile TVR#Enescu”, în 25 mai

La „Podcasturile TVR#Enescu”, de sâmbătă, 25 mai, Valentina Băințan o are ca invitată pe soprana Chen Reiss, „o voce de o luminozitate și de o ...