Pandemia de COVID-19 a acutizat neîncrederea românilor în vaccinuri, iar, pe lângă cel împotriva coronavirusului, constant refuzat de părinți este vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Datele arată o scădere dramatică în 2025 - cu doar 55 la sută dintre copii vaccinați cu a doua doză, care se administrează la cinci ani. Consecințele refuzului la vaccinare se traduc în cel mai mare număr de îmbolnăviri și decese din Uniunea Europeană: peste 35.500 de cazuri și 30 decese, în special la copii, în ultimii doi ani.
De ce refuză părinții cu atâta obstinație vaccinarea copiilor împotriva rujeolei?
Răspunsurile le găsim într-o cercetare publicată anul acesta de organizația „Salvați Copiii” și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj: frica de efecte adverse, frica de autism - un mit propagat în societatea românească de zeci de ani, credințele religioase, toate pe fondul unei alfabetizări scăzute în domeniul sănătății.
Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că „ne aflăm în pragul, dacă nu la începutul, unei alte crize sanitare mondiale”, vorbind despre elaborarea unei strategii privind contracararea crizelor sanitare. Șefa CE și-a exprimat îngrijorarea și față de dezinformarea care afectează inclusiv vaccinarea copiilor împotriva rujeolei.
Sau, cum explică Diana Tăut, conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un interviu pentru tvr.ro, este vorba despre o cultură a neîncrederii în sistemul sanitar, care este prezentă la toate vaccinurile, dar care, când vine vorba de vaccinul ROR, se ajunge la un paradox.
„Mulți părinți consideră vaccinul ca fiind mai periculos decât boala, intră pe forumuri, în comunități și vorbesc despre efectele secundare ale vaccinării. Toți știm copii care au avut stări febrile, au avut diferite probleme, sigur, tranzitorii, ușoare, asociate vaccinurilor, dar mai puțin disponibile mental sunt cazurile de deces sau cazurile de complicații masive, asociate rujeolei prin nevaccinare”, arată Diana Tăut, care coordonează programul de masterat în Psihologia Sănătății Publice și Clinice, din cadrul UBB, într-un interviu publicat de tvr.ro în luna august.
Iar problemele cauzate de rujeolă nu sunt deloc de neglijat: complicații precum otite, pneumonii, encefalite (afecțiune ce provoacă inflamarea creierului, apariția de leziuni pe creier), diaree severă, orbire, iar în cazurile extreme, decesul.
Broșura cu informații despre rujeolă, adresată părinților, pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
România, responsabilă pentru aproape 70 la sută din cazurile de rujeolă din UE
Aproape 70 la sută din îmbolnăvirile și decesele provocate de rujeolă din Uniunea Europeană s-au înregistrat în România, arată datele strânse la nivel european de către Centrul European pentru Controlul Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control - ECDC). Astfel, pentru 12 luni măsurate - între 1 august 2024 și 31 iulie 2025 - au fost raportate 11.943 de cazuri de rujeolă, dintre care 8.001 au fost în România. Pe locul al doilea a fost Franța, la o diferență semnificativă - 884 îmbolnăviri, urmată de Italia - 652, Olanda - 543 și Germania - 428. Islanda și Liechtenstein nu au raportat nici o îmbolnăvire.
Situația îmbolnăvirilor cu rujeolă între 1 august 2024 și 31 iulie 2025. Sursă date: ECDC
Mulți părinți cred că, dacă ei au făcut boala și nu au pățit nimic, nici copiii lor nu vor păți nimic
Vaccinarea împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) înregistrează scăderi progresive, în special pentru doza a doua, care se administrează la vârsta de cinci ani (procentul scade până la 20 la sută în unele comunități). Epidemia de rujeolă care evoluează în România nu a reușit să pună în gardă decât puțini părinți, arată studiul publicat în martie 2025, de organizația „Salvați Copiii”.
„Pe moment au venit să facă vaccinul. (...) Dar n-a durat mult, o săptămână”, povestește un medic de familie, citat în studiu.
Situația vaccinărilor cu ROR, pentru copiii de cinci ani, vârsta la care se administrează cea de-a doua doză a vaccinului. Datele sunt din februarie 2025. Sursă: Institutul Național de Sănătate Publică. Acoperirea vaccinală rămâne în scădere în ultimii 10 ani în România. Acolo unde vaccinările sunt omise, rujeola se poate manifesta epidemic, afectând toate grupele de vârstă, avertizează INSP.
Cercetarea calitativă realizată de „Salvați Copiii” și UBB cuprinde punctele de vedere a 13 medici de familie și 16 asistenți comunitari din zonele rurale a nouă județe, care îngrijesc aproximativ 11.600 de copii (județele Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș).
Principala temere a părinților legată de vaccinul ROR se leagă de autism sau hiperactivitatea copiilor, iar frica se manifestă indiferent de nivelul de școlarizare al părinților, deși este bazată pe un mit.
Totodată, când vine vorba despre vaccinul ROR, părinții mai educați sunt mai greu de convins, spun medicii citați în studiu: „Acest aspect poate să fie explicat printr-un nivel scăzut de alfabetizare în sănătate, care poate sau nu să fie suprapus cu un nivel scăzut de educație formală. Alfabetizarea în sănătate pare să influențeze decizia de vaccinare cu ROR”.
Și apartenența religioasă a părinților joacă un rol important în decizia de vaccinare: „Există o comunitate de penticostali care nu prea sunt receptivi la treburi de genul ăsta. Unii, doi copii, am reușit să îi conving pe părinți să-i vaccineze și alți trei din aceeași casă, nu”, a povestit o asistentă medicală comunitară, citată în studiu.
În cazul unor părinți, nici măcar experiența negativă a îmbolnăvirii unui copil nu i-a făcut să își schimbe părerea despre vaccinare: „Au avut rujeolă anul ăsta, la începutul anului. Dar au stat acasă, unii dintre ei s-au mai dus la spital, că erau grav (...) Dar îți ziceau ca așa e normal, trebuie ca toți copiii să facă (...) și nu au murit și de ce să vaccinez copilul?”.
Din perspectiva surselor de informare ale părinților despre vaccinul ROR, asistentele medicale comunitare menționează Internetul, rețelele de socializare, televizorul și „radioșanțul, când se întâlnesc ei în grupulețe”. Aceste surse de informare sunt confirmate și de către medicii de familie: „După ce au citit (...) vezi că dă autism și atunci încep să discute între ei, că au citit, că au văzut, că pe Facebook”.
Sursă: INSP
Știm care sunt efectele vaccinării, nu prea știm care sunt efectele nevaccinării
„Cauzele respingerii vaccinării sunt complexe și pot să fie diferite de la vaccin la vaccin, dar cred că ce au în comun toate clasele de vaccinuri este această cultură a neîncrederii, pentru că vedem o reactanță pronunțată în rândul anumitor categorii de populație referitoare la vaccinare. Asta se vede la început în vaccinarea ROR (rujeolă - oreion - rubeolă) - de exemplu, când la 12 luni nu știu dacă avem o acoperire vaccinală de peste 75, iar la rapelul de la cinci ani, părinții deja își vaccinează copiii în proporție de puțin peste 60 la sută sau în jur de 60 sută, deci este o scădere masivă, în condițiile în care nu putem spune că părinții copiilor de 12 luni sunt mult mai informați decât aceiași părinți ai copiilor de cinci ani. (...)
Dacă punem părinții să se gândească - dacă ei știu personal vreun caz personal de deces sau de copil care a suferit sechele de pe urma nevaccinării, nu știu. Dacă avem foarte multe exemple de copii care au efecte (adverse, n.r.) minore, tranzitorii, de pe urma vaccinării, cu febră, cu ușoară lentoare și așa mai departe - dar, în mintea noastră, în spațiul nostru comunitar, nu avem exemple de copii care să fi suferit major de pe urma vaccinării și, dacă noi suntem în ideea asta că sistemul medical românesc nu ne apără, sistemul medical românesc este profund disfuncțional, este împotriva copiilor, nimeni nu-și asumă responsabilitățile - dar noi știm care sunt efectele secundare ale vaccinurilor, nu prea știm care sunt efectele nevaccinării. Sigur că acești părinți se vor gândi de două ori, de trei ori, de zece ori înainte să vaccineze.
Citiți și: De ce nu-și vaccinează românii copiii, deși imunizarea le-ar putea salva viața
Și asta explică și curba vaccinală, de la rate relativ mari în primele luni de viață când sunt copiii vaccinați, la rate mai scăzute în anii următori. Vedem că rapelurile întotdeauna au o acoperire mai mică, iar vaccinul ROR, în exemplu de față, este un vaccin în jurul căruia se vehiculează cele mai multe aberații și mituri – cu autismul, cu mercurul din vaccin - idei care pot fi foarte, foarte greu combătute, care au timp să penetreze conștiința acestor părinți, în comunitățile închise în care în care se vehiculează doar aceste informații”, conchide conf. univ. Diana Tăut, de la UBB.
Broșura cu informații despre rujeolă, adresată părinților, pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Sursă foto principală: Shutterstock/Anucha Naisuntorn
