Din 14 iunie, duminica, la 16.30, jurnalistul TVR și invitații săi deosebesc adevărul de minciună, în p rima emisiune din audiovizualul românesc dedicată dreptului de a fi informat corect .
De câțiva ani, spațiul public este inundat de știri false, dezinformare, „adevăruri alternative”, campanii de compromitere, propagandă, discurs instigator la ură, populism.
Scrutinele electorale sunt distorsionate, rețelele sociale se radicalizează, războiul informațional este tot mai vizibil.
Dieta informațională zilnică este din ce în ce mai dificilă - ce e adevărat și ce e fals în jur? Cine e arbitrul adevărului? Fiecare poate crede ce vrea, își poate construi realitatea pe care o dorește, din informațiile pe care le selectează, conform teoriei distorsiunii de confirmare. Trăim în camere cu ecou, suntem alimentați cu fake news care ne sunt livrate de motoare informaționale uriașe. Rețelele sociale au devenit rețele ale radicalizării sociale. Breaking Fake News.
Din 14 iunie, Marian Voicu și invitații săi la „Breaking Fake News” vor încerca sa deosebească adevărul de minciună, știrile reale de cele fabricate. Prima emisiune din audiovizualul românesc dedicată dreptului de a fi informat corect se difuzează în fiecare duminică, de la ora 16.30, la TVR 1.
„Distincția între „false news” și „fake news”, între „misinformation” și „disinformation” nu operează în limba română - ambele sunt traduse, în mod ambiguu, prin „știri false”. „False news” este informația care nu corespunde faptelor, generată fără intenție sau cu intenție pentru a crește vânzările, sau traficul web. „Fake news” implică o strategie, un buget și o ideologie, servește o narațiune, are un lexic propriu și e parte a unei campanii îndreptate împotriva unui individ sau unei comunități. Atunci când această campanie este îndreptată împotriva unui alt stat este vorba de război informațional”, explică Marian Voicu.
Când au apărut știrile fake? „Pentru americani, epoca Fake news a început odată cu alegerile prezidențiale, pentru europeni odată cu Brexitul, pentru ucraineni odată cu anexarea Crimeii. De fapt, lexicul dezinformării este vechi de 100 de ani și este populat, în majoritate covârșitoare, de termeni rusești: maskirovka, spetpropaganda, dezinformatia, kompromat, sate Potemkin. Ce este nou? Rețelele sociale au schimbat totul. Narațiunile sunt declinate specific culturii, tradiției, istoriei, etosului fiecărui popor. Există așadar și un lexic propriu, un idiolect”, mai spune jurnalistul TVR.
Fake news provoacă distorsiuni în țesutul social și în etosul democrațiilor liberale, fiind un simptom al populismului. Pentru regimurile autoritariste, presa nu reprezintă dreptul oamenilor de a fi informați corect, ci mai degrabă dreptul statului de a minți. Fake news au devenit motorul unei noi realități, expresia unei noi epoci, cea „a post-adevărului”, cum o numește realizatorul.
Campaniile de fake news sunt gândite pentru a semăna neîncredere și confuzie, pentru a adânci faliile socio-culturale folosind tensiunile etnice, rasiale și religioase. Studiile științifice demonstrează că expunerea la fake news, dezinformare sau teorii ale conspirației duce la alterarea percepției și decizii în consecință.
Odinioară, liantul social în configurarea comunităților și societăților omenești îl constituiau miturile. În absența lor, apar antimiturile, în locul narațiunilor - antinarațiunile, în locul adevărurilor - adevărurile alternative. Cum s-a ajuns la apetența colosală pentru știrile fabricate, mincinoase? „Ceea ce contează astăzi, în epoca post-adevăr, nu mai este informația, ci emoția”, este de părere Marian Voicu. „Ecosistemul informațional contemporan nu a fost creat pentru a produce dezinformare, însă structura platformelor sociale permite capitalizarea răspunsului emoțional, în defavoarea celui rațional. Mintea noastră a fost dintotdeauna un câmp de luptă pentru diferite forțe sociale, dar niciodată numărul celor care luptă pentru controlul gândurilor și sentimentelor noastre nu a fost vreodată atât de mare”, mai spune jurnalistul.
Pandemia care va ucide UE și Bill Gates – creatorul coronavirusului, subiecte în prima ediție „Breaking Fake News”, la TVR 1
Pe 14 iunie, de la ora 16.30, Marian Voicu îi are ca parteneri de discuție pe Sorin Ioniță, directorul organizației Expert Forum, respectiv pe Armand Goșu, analist, politolog și conferențiar la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea din București. Alături de ei, jurnalistul va dezbate câteva dintre cele mai de impact fake news apărute în ultima perioadă: pandemia care va ucide Uniunea Europeană sau știrea conform căreia Bill Gates a finanțat crearea coronavirusului, în scopuri oculte. Care este adevărul din spatele acestor informații care au umplut spațiul virtual și ce a ajutat la propagarea lor aflăm duminică, de la 16.30, la „Breaking Fake News”.
Marian Voicu a produs în 2017 filmul documentar Breaking Fake News: razboiul de dupa razboiul rece?, iar in 2018 a publicat la editura Humanitas volumul Matrioșka mincinoșilor: Fake News, manipulare, populism, prima apariție editorială în România pe aceasta temă.
Marian Voicu este jurnalist, realizator de filme documentare și scriitor.
Printre cele mai recente filme documentare, realizate pentru Televiziunea Română, se numără „Război și pace în Ucraina” (2019), „Breaking Fake News! Războiul de după războiul rece?” (2017) și „Torna, torna, fratre! Povestea aromânilor spusă de ei înșiși” (2015).
A publicat „Matrioșka mincinoșilor: Fake news, manipulare, populism” (Humanitas, 2018), „Visul lui Cotovschi”, în volumul colectiv „Vin rușii!” (Humanitas, 2018) și „Tezaurul României de la Moscova: Inventarul unei istorii de o sută de ani” (Humanitas, 2016).
A primit mai multe premii naționale și internaționale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru filmul documentar „Exodul: O tragedie siriană” (2015).
A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2014).
