Radu Rădulescu a dezbătut împreună cu invitații lui tema legată de agricultură, digitalizare, schimbări climatice și de mediu în Europa viitorului, vineri, 26 noiembrie, ora 13.00, exclusiv online.
Invitații emisiunii au fost:
- Profesor Universitar Doctor Cristian Păun, Academia de Științe Economice din București
- Eurodeputat Carmen Avram, membru al Grupului Social - Democrat din Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European
- Ionuț Stanimir, director de marketing la BCR
- Ionuț Scarlat, student la master SNSPA.
Dezbaterea a fost deschisă de Carmen Avram care a subliniat următorul aspect:
În agricultură trăim vremuri istorice... Agricultura europeană are un buget mare de 370 de miliarde de Euro, respectiv 1/3 din bugetul total al UE. Acesta se împarte statelor membre pentru a fi folosit în agricultură în funcție de specificul național. România primește în jur de 20 de miliarde de Euro pentru 7 ani. (Carmen Avram)
Potrivit lui Carmen Avram va trebui să respectăm condiții de mediu generale impuse de pactul verde, condiții valabile nu numai pentru agricultură, ci pentru toate sectoarele.
Ionuț Stanimir, directorul de marketing al BCR, a prezentat detalii despre cum se vede finanțarea agriculturii românești în interiorul unei bănci comerciale, despre deficitul comercial pe care îl produce industria alimentară României (3-3.5 miliarde Euro). A vorbit și despre eficiența operațiunilor agricole și a celor asociate industriei alimentare susținând că nu avem factori care să ofere predictibilitate acestor industrii. Stanimir a făcut referire și la infrastructura de irigații, depozite și logistică, subliniind faptul că nu putem alimenta cu fluxuri mari, constante și sigure alimentar marile rețele de supermarket.
Există o incapacitate de întrajutorare a furnizorilor români pentru a livra cantități mari, sigure și constante de mărfuri către supermarket-uri.
A fost creată o falie artificială între fermierii mari și cei mici, dar acordarea fondurilor europene acestora trebuie să se facă echitabil, indiferent de suprafața agricolă exploatată, potrivit lui Carmen Avram.
Tot ea a amintit de războiul comercial între SUA și Europa (fermierii mari ai Europei au fost numiți oligarhi în SUA).
Dezvoltarea fermelor în România presupune comasarea unor terenuri, a avea suprafețe mari de teren pentru credibilitate în accesarea creditelor bancare. Fermierul mic nu are această șansă, obține greu credite, are nevoie de susținere. Asta va urmări noua politică agricolă comună, conform celor prezentate de Carmen Avram.
Profesorul Cristian Păun a vorbit despre costurile presupuse de producția a ce se vinde.
Mi-e frică de faptul că această economie verde aplicată agriculturii poate fi și o barieră... UE a pus mâna pe agricultură ca sector și îl protejează față de concurența internațională. Să nu cumva să riscăm să ne izolăm și mai mult față de lumea globală, să continuăm să producem scump, față de alte zone,..., iar noi să plătim pe mâncare prețuri exorbitante. Mai verde înseamnă și mai scump - a declarat profesorul Cristian Păun.
Renunțarea la carne pare să fie obiectul unei campanii, potrivit lui Carmen Avram, care a dezvăluit în emisiune faptul că a fost aprobat consumul uman al lăcustei călătoare, alte 13 insecte fiind în studiu.
Ionuț Stanimir a abordat și subiectul acordării creditelor în agricultură, susținând că agricultura în România este un domeniu strategic. Problema invocată de el a fost faptul că un agricultor mic nu poate dovedi că are piață constantă, de aici, imposibilitatea de a obține ușor un credit. Aceastei probleme se mai adaugă cea a fiscalizării în agricultură și a evaluării afacerii.
Cristian Păun a întărit ideea potrivit căreia este foarte importantă îmbunătățirea rețelelor de distribuție pentru fermierii mici.
Intervenția lui Ionuț Scarlat, student la SNSPA, a fost legată de subiectul competiției Uniunii Europene cu piețe mai puternice.
Producătorul român nu poate intra în supermarket-uri, a declarat Carmen Avram, amintind de anchetele făcute cu privire la refuzul retailerilor de a primi marfa de la producătorii locali.
Gestionarea succesului în agricultura românească pare a fi o problemă: România a avut producție - record de floarea soarelui, dar a exportat-o ieftin, există deficit de balanță comercială pe zona de produse agricole. Potrivit profesorului Cristian Păun, la ora actuală agricultura nu reușește să producă la nivelul cererii interne, dar să mai vândă în 20 de țări?!...
Implicat în proiecte de digitalizare și robotică, Ionuț Stanimir, susține că ele pot fi o soluție pentru agricultură. Dar, conform celor relatate de Carmen Avram, mulți fermieri mici nu își permit digitalizarea. E nevoie de investiții în soft-uri pentru sisteme de predicție meteo, raționalizare a irigațiilor, fertilizare, eficientizare a distribuției substanțelor chimice pe terenurile agricole.
În încheiere au fost oglindite subiecte precum: deficiența forței de muncă înalt calificate în agricultură; întârzierea integrării României în zona EURO din cauza problemelor financiare cu care se confruntă România, integrare care trebuie să se facă fără distorsiuni la nivel individual sau național și antreprenoriatul la scară mare în agricultură.
Acesta din urmă trebuie să înceapă cu familiarizarea tinerilor devreme cu privire la ce înseamnă agricultură performantă, tehnologie, business în agricultură: ce plantăm azi, culegem peste 10 ani, a reliefat directorul de marketing al BCR, Ionuț Stanimir.
***
Moderator: Radu Rădulescu
Producător: Ion Stavre
***
Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.
