După ani întregi de scandaluri, pierderi fiscale și eșecuri administrative, Guvernul României a confirmat desființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Măsura deschide drumul către o reformă completă a pieței și marchează o ruptură majoră față de vechiul model de reglementare.
Ceea ce până de curând părea doar o amenințare politică s-a concretizat: ONJN, autoritatea responsabilă cu reglementarea jocurilor de noroc în România, a fost oficial dizolvată. Decizia, anunțată de Guvern la scurt timp după alegerile prezidențiale, vine pe fondul unor nereguli sistemice, acuzații de incompetență și presiuni constante din partea opiniei publice și a societății civile.
Reorganizarea a fost accelerată de valul de critici privind lipsa de control asupra pieței online și pierderile bugetare estimate la aproape un miliard de euro în perioada 2019–2023. Într-un context în care interesul pentru casino online este în creștere, autoritățile promit o abordare mai eficientă, centrată pe protecția jucătorilor și conformitate digitală.
Vrei să știi mai multe pe acest subiect? Descoperă din rândurile de mai jos!
ONJN, o instituție copleșită de propriile eșecuri
ONJN a fost înființată în 2013 cu scopul de a reglementa una dintre cele mai complexe și profitabile industrii din România. În teorie, ar fi trebuit să asigure transparența operatorilor, să prevină dependența și să protejeze bugetul de stat prin colectarea eficientă a taxelor.
În practică însă, lucrurile au stat diferit. Potrivit unui audit devastator al Curții de Conturi, ONJN a pierdut controlul asupra pieței digitale, nereușind să verifice corect veniturile declarate de operatorii online, să aplice sancțiuni sau să țină pasul cu evoluția tehnologică a industriei. Lipsa unei platforme digitale funcționale, eșecul implementării unui sistem unitar de autoexcludere și numeroasele întârzieri legislative au arătat că instituția și-a pierdut relevanța.
Chiar și după numirea lui Vlad-Cristian Soare ca președinte, reformele anunțate, precum digitalizarea, recrutarea transparentă și colaborarea cu ANAF, nu au reușit să recâștige încrederea publicului. Criticile au vizat nu doar ineficiența administrativă, ci și o presupusă complicitate instituțională cu marii operatori de pe piață.
Transferul responsabilităților către Ministerul Finanțelor și ANAF
În noua configurație instituțională, sarcinile ONJN vor fi împărțite între Ministerul Finanțelor, care va superviza licențierea și politicile fiscale, și ANAF, care va monitoriza tranzacțiile și colectarea taxelor.
Această mutare este justificată prin expertiza deja existentă în gestionarea fluxurilor financiare complexe și capacitatea ANAF de a lucra cu bănci, procesatori de plăți și instituții internaționale. Scopul este de a construi un sistem de reglementare predictibil, digitalizat și integrat, care să combată evaziunea și să limiteze expunerea jucătorilor vulnerabili.
De asemenea, se are în vedere înființarea unei Unități Naționale de Coordonare pentru Jocuri de Noroc, formată din specialiști ANAF, inspectori fiscali și reprezentanți ai societății civile, care să funcționeze ca un organism tehnic independent.
Risc de blocaj sau șansă de resetare?
Desființarea ONJN nu garantează automat o reformă de succes. Criticii atrag atenția că, în lipsa unui plan de tranziție clar și a unor termene realiste, există riscul unui blocaj instituțional care ar putea paraliza temporar reglementarea.
Una dintre cele mai presante probleme este implementarea sistemului de autoexcludere online, cerut de organizațiile civice și de inițiativele legislative USR. În lipsa ONJN, responsabilitatea ar trebui preluată direct de Ministerul Finanțelor, dar infrastructura digitală necesară nu este încă operațională.
Mai mult, proiectul de limitare a cheltuielilor la 10% din venitul lunar declarat rămâne blocat în Senat, unde comisiile juridice au cerut amânări suplimentare pentru clarificări privind respectarea GDPR și modul în care băncile ar putea colabora cu operatorii de jocuri.
Până când aceste mecanisme devin funcționale, există riscul ca jucătorii vulnerabili să migreze spre site-uri neautorizate, în special pe fondul lipsei de controale active și a unui vid legislativ temporar.
Ce urmează pentru jucători și operatori
Pentru utilizatorii finali, reforma ar trebui să aducă beneficii tangibile: mai multă transparență, protecție și informare. Noile reglementări ar putea impune afișarea clară a licenței, limite automate de cheltuieli, instrumente de autoevaluare a riscurilor și notificări privind timpul petrecut online sau sumele jucate.
Pentru operatori, va fi necesară o recalibrare majoră: de la raportarea financiară în timp real, la integrarea cu viitoarele baze de date ANAF, trecând prin audituri tehnice obligatorii. Cei care nu se vor conforma riscă amenzi mari sau chiar pierderea licenței.
Reformele nu se opresc aici
Desființarea ONJN nu este doar o decizie administrativă, este un semnal de alarmă că piața jocurilor de noroc din România are nevoie de o regândire profundă. Dacă noul cadru va fi doar o rearanjare birocratică sau un real restart depinde de capacitatea politică, tehnică și instituțională a noilor structuri.
Pe hârtie, direcția pare promițătoare: digitalizare, supraveghere fiscală, protecția consumatorului. Însă aplicarea acestor concepte în practică va decide dacă resetarea reglementării depășește cu adevărat așteptările sau dacă va rămâne, ca multe reforme anterioare, o oportunitate ratată.
Într-un peisaj digital în care casinourile online câștigă tot mai mult teren și în care jucătorii se așteaptă la corectitudine și protecție, România are șansa, poate ultima, de a construi un sistem de reglementare care să inspire încredere. E nevoie, însă, de consecvență, resurse și voință reală de schimbare. Piața așteaptă. Publicul așteaptă. Iar timpul curge.
Sursa foto: pixabay.com