Maeştri bucătari care au gătit la mari dineuri şi, uneori, în casele mai-marilor epocii ne-au povestit mai multe la „Adevăruri despre trecut”, miercuri, 3 noiembrie, ora 22.00, la TVR 1 și TVR+.
După cel de-Al Doilea Război Mondial şi instaurarea comunismului în România, a ieşi la un restaurant, şi mai ales la unul de lux, nu era o chestiune de zi cu zi. Puţini erau cei care îşi mai permiteau costurile unei astfel de trataţii.
„Scriitorii cu bună deschidere obţineau nişte drepturi de autor fabuloase. Erau plasticienii foarte agreaţi, ale căror lucrări erau cumparate, erau actorii cu tarife mari şi care aveau angajamente în mai multe părţi, şi în cinematografie, şi în teatru simultan, care ar fi putut să justifice respectivele cheltuieli”, ne lămureşte Lavinia Betea, conf. prof dr., consultant de specialitate al emisiunii „Adevăruri despre trecut”.
Gheorghe Vătafu, maestru bucătar
„M-am angajat picolo la un restaurant care se deschidea atunci. Veneau somităţi, veneau artiştii de la ... Lucia Sturdza Bulanda(nu se numea aşa atunci), George Vraca, nu mai ştiu, Cella Delavrancea, erau surorile Cocea - Dina Cocea şi Tanţi Cocea. Venea Sadoveanu; Sadoveanu era o somitate; citeam cu multă pasiune toate poveştile lui. Mi-amintesc că îi aranjam faţa de masă şi... (râzând) că, din greşeală, copil fiind, făceam şi eu să m-ating de el, aşa, cu mâna, să zic şi eu că m-am atins de marele Sadoveanu. Era foarte sobru; nu vorbea, îşi cerea şvarţul* lui, cafea, ceva. Nu lăsa bacşiş, îşi aduna tot mărunţişul ăla şi-l punea bine, dar pentru mine era o mândrie că serveam pe Sadoveanu”, ne povesteşte Gheorghe Vătafu, cel care a devenit maestru bucătar în Epoca de Aur.
„Dacă ăştia vin la noi, ce ne facem, Petrule, cum îi tratăm? Puneţi mâna şi pregătiţi cadre!”
Între îndatoririle liderilor politici intră şi reprezentarea ţării în faţa oaspeţilor străini. Comuniştii au descoperit repede că erau deficitari la acest capitol. Gheorghe Vătafu, maestru bucătar încă din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, povestea că la o întrunire din străinătate, conducătorul român a remarcat modul în care erau trataţi de străini şi a devenit conştient de lipsa de personal calificat din ţara noastră. I-a solicitat lui Petru Groza, premier la acea dată, să organizeze în România şcoli de bucătari, cofetari şi ospătari: „Bucătăria românească înainte, în perioada interbelică, era la un nivel foarte mare. Casele nobiliare de aici trimiteau bucătari să se specializeze în Franţa şi/sau aduceau bucătari din Franţa să le specializeze bucătăria. Ei bine, o dată cu schimbarea regimului, acei bucătari care erau formaţi în şcoala veche au fost eliminaţi. Conducătorii noştri de atunci erau invitaţi la diferite simpozioane, conferinţe, întruniri în afara ţării. Şi-acolo erau trataţi cum se cuvine. Şi... Gheorghiu Dej, la o astfel de întrunire, se zice că l-a tras de mânecă pe Petru Groza, care era primul ministru: Dacă ăştia vin la noi, ce ne facem, Petrule, cum îi tratăm? Puneţi mâna şi pregătiţi cadre!”, relatează Gheorghe Vătafu.
Iniţial, relaţiile diplomatice ale României se reduceau la ţările care intraseră, şi ele, sub tutela sovietică. Pe măsură ce delegaţiile străine care veneau la noi în ţară s-au diversificat, s-a înmulţit şi personalul necesar pentru buna pregătire a dineurilor. S-a ajuns ca la astfel de recepţii să fie aduşi maeştri bucătari de la cele mai bune restaurante din capitală şi din ţară.
Mulţi dintre absolvenţii şcolii de bucătari erau trimişi, după terminarea studiilor, la specializări în Occident sau la concursuri internaţionale de artă culinară. „Am fost la Intercontinental, în Iordania, acolo am văzut pentru prima dată sparanghel. Acolo am văzut şi broccoli, acolo am văzut şi kiwi, care aici, la noi în ţară nu erau. Mi s-a părut că este un cartof. Şi-atunci, de curiozitate, am muşcat din el. Dar l-am mâncat cu păr cu tot, că nu ştiam că se curăţă”, povesteşte amuzat Iulian Stanciu, maestru bucătar. „Erau multe care nu ştiam ce sunt... Somonul fumé – păi, se văzuse la noi somon... şi afumat?”, adaugă Ioan Graur, la rândul său maestru bucătar.
Şi, dacă tot plecau pe banii statului comunist, uneori liderii acelor vremuri apelau la serviciile lor pentru a le pregăti mesele private.
Despre reguli, meniuri şi alte întâmplări legate de gastronomia românească în perioada Epocii de Aur ne vor vorbi în acest episod mai mulţi maeştri bucătari: Gheorghe Vătafu, Ioan Graur, Ion Şerban, Iulian Stanciu, Grigore Todea, care au gătit la astfel de dineuri şi, uneori, în casele mai-marilor epocii. Iar introducerea în culisele acelor mese festive ne va fi oferită de conf. prof dr. Lavinia Betea.
Realizator: Roxana Tarhon
Producător: Raluca Rogojină
* şvarţ – băutură fierbinte făcută din boabe de cafea prăjite şi râşnite, trecută prin filtru şi îndulcită
Despre „Adevăruri despre trecut”
Din 6 octombrie, echipa „Adevăruri despre trecut” ne invită la cel de-al 12 sezon de documentare istorice, cu subiecte și mărturii despre ceea ce a însemnat viața noastră în comunism. Intervievații, documentele, informațiile și imaginile de arhivă scoase la iveală după mai bine de 30 de ani vor dezvălui în premieră culisele unor fapte și întâmplări pe care mulți le-au crezut uitate sau despre care cei mai mulți n-aveau nici cea mai mică idee. De 7 ani, producătorul Raluca Rogojină, consultantul de specialitate Lavinia Betea și realizatorii Roxana Tarhon, Carmen Bărbulescu, Raluca Bibiri, Ștefania Țene, Gheorghe Preda, Diana Deleanu și Irina Luca prezintă seria „Adevărurilor despre trecut”, într-un demers unic în spațiul media românesc.
Cum a fost încurajată diversitatea confesională cu preţul îngrădirii libertăţii de credinţă, povestea celebrei APACA, fabrica reprezentativă pentru modul de viață și de muncă al românilor în comunism, cum arăta un „potol”, mai exact ospeţele şi dineurile nomenclaturiştilor, ineditul publicităţii în epoca de aur şi ce însemna „arta sacră” în acele vremuri, nostalgia pentru regimul anterior vs. „speranţa de mai bine”, povestea tovarăşei de fier Ana Pauker, prima femeie din lume ministru de externe, toate acestea sunt câteva dintre subiectele pe care le vom putea urmări în episoadele sezonului 12 al „Adevărurilor despre trecut”. Și tot în acest nou sezon, difuzat de TVR 1 miercuri, de la ora 22.00, găsim răspunsuri la întrebările: ce însemna parenting în anii '70-'80, în România ceaușistă; cât de alintați și cât de pedepsiți au fost adulții de azi în copilărie, cu ce frici au rămas și ce nu ar aplica niciodată în educația copiilor lor. Vor răspunde vedete ale vremii, dar și oameni obișnuiți, care și-au trăit bucuriile și amarul într-o epocă smintită.
