Sfârşitul lunii mai părea să fi adus potopul în România. Ploile au refuzat să se mai oprească, iar în seara de luni, 26 mai, a fost emisă o alertă extremă de inundaţii în judeţele Covasna, Harghita şi Braşov. Zeci de gospodării au fost acoperite de ape şi mai multe râuri din zonă ameninţau să se reverse.
De la primele ore ale zilei următoare, echipa TVR Târgu Mureş, Coralia Poruţiu, jurnalist şi operatorul Ioan Zeces au pornit într-o anevoioasă aventură de peste 200 de km. Ei au fost primii care au adus telespectatorilor TVR imagini în direct de la locul dezastrului.
Aflate în zonele calamitate, echipele Televiziunii Române aduc zilnic pentru telespectatori informații despre zonele în care inundațiile au afectat județele Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu, Prahova, Buzău, Neamț, Bacău, Covasna, Vrancea, Botoșani și Iași.
Despre şocul primelor impresii, dar şi despre speranţa că „Împreună facem bine” a vorbit într-un interviu jurnalista Coralia Poruţiu.
Rep. Aţi intrat în direct cu zonele afectate de inundaţii. Ce aţi văzut când aţi ajuns acolo?
Coralia Poruţiu: Când am auzit că sunt inundații în județul Covasna nu ne-am mirat. S-au întâmplat situații similare și acum şapte ani. Am pornit la drum imediat după ce am primit informația. Colegul meu, cameranul Ioan Zeces a fost și șofer. Aveam de parcurs peste 200 de km, o parte din drum și printr-o zonă muntoasă, cu multe serpentine. Era o zi de marți, în care a plouat tot drumul, chiar și când am ajuns în Dobârlău.
Nu am putut transmite de acolo, releul picase și comunicarea era blocată. Primarul din Dobârlău ne-a condus până în localitatea Lunca Mărcușului, una dintre zonele afectate de inundații și ne-a arătat singurul loc unde mai era semnal în zonă. De acolo am şi transmis primul live.
În Lunca Mărcușului oamenii erau în alertă. Apa dădea semne că s-ar retrage, dar se anunțau noi viituri și creșteri de debite ale răului Tărlung. Sătenii aveau bagajele făcute, adunaseră ce aveau mai de preț şi erau gata să le pună în mașini și să-și părăsească casele în caz că puhoaiele se năpusteau din nou. Trăiseră acest coșmar şi în urmă cu şapte ani, când apa depășise doi metri.
Acum parcă nu mai era atât de grav, dar apa care inundase satul le intrase în curți și amenința să năvălească din nou în următoarele zile. Unii dintre locuitori povesteau că și-au refăcut cu greu casele, după inundaţiile de acum şapte ani și sperau ca acest coșmar să nu se mai repete. Puţini, cei care și-au permis financiar, au încercat să-și facă asigurări pentru locuințe, dar au fost respinși de majoritatea firmelor de asigurări pentru că este vorba de o zonă cu risc mare de inundații.
Rep: Căt de gravă era situaţia pe teren?
Coralia Poruţiu: La Lunca Mărcuşului s-a reușit evitarea unui nou dezastru. Dar în Băcel erau 56 de case inundate, iar în Boroșneu 120 de locuințe. Nu era semnal la telefon nici în Băcel şi am pornit spre Boroşneu Mare. La intrarea în localitate, poliţia blocase drumul de acces. La câţiva metri de mașina politiei se vedeau mașinile pompierilor. Drumul era inundat, de la tablița de intrare și până la ieşirea din localitate nu se putea circula. Era o mare de apă, care acoperea drumuri, terenuri, case şi curți. Din loc în loc se vedea câte o mașină aproape înghițită de apă, iar casele erau inundate până la ferestre. Localnicii care aveau casele inundate erau găzduiţi pe la vecini sau rude. Pompierii îi ajutaseră să-și scoată animalele și să le puna la adăpost. În porțiunea aceea de sat se putea circula doar cu tractorul sau barca. Pompierii lucrau continuu să scoată apa din zona inundată că să poată ajunge să salveze casele și ce se mai putea din bunurile oamenilor. La Băcel, aceeași situație. Am văzut oamenii care duceau cu barca mâncare ca să-și hrănească animalele care nu fuseseră evacuate și care rămăseseră în curțile și grajdurile în care apa era mai mica. Zile și nopți, sătenii, pompierii, primarii și chiar prefectul au muncit ca să umple sacii cu nisip necesari consolidării în zonele în care digurile riscau să cedeze. De la Sfântul Gheorghe au venit la Boroşneu Mare voluntari cu ATV-urile care transportau sacii cu nisip pentru diguri. A fost o mobilizare generală.
Rep: Ce spun locuitorii din zonă despre viitor?
Coralia Poruţiu: Sătenii s-au obișnuit să fie întrebați de ce și-au construit case în zone cu risc de inundații, de ce nu vor să-și facă asigurări de locuințe, de ce nu vor să cedeze din terenuri pentru consolidarea digurilor, de ce se încăpățânează să continue să trăiască și să locuiască în acele zone. Raspusul lor este mereu același, sunt prea saraci ca să-și poată plati asigurări pentru locuințe. Despăgubirile primite acum şapte ani de la guvern nu le-au acoperit nici macar jumătate din pagube. Bani pentru exproprieri nu au primit şi, mai mult, terenurile care ar trebui expropriate pentru consolidarea digurilor sunt singurele terenuri fertile pentru că restul este în zonă de munte, unde nu se poate cultiva. Au ales să rămână în casele lor şi pentru că acolo s-au născut și au trăit moșii și strămoșii lor. Primarul mi-a povestit că acum şapte ani un localnic a cărui casa a fost complet distrusă de inundații a primit despăgubire de la guvern 600 de lei, atât. Unii dintre săteni trăiesc din ajutor social sau pensie de boala.
Întorşi la casele lor, oamenii priveau consternați și cu lacrimi în ochi ce rămăsese în urma dezastrului. Pereții erau deteriorați, iar podelele, mobila, hainele, electrocasnicele complet distruse. Nu aveau unde să doarmă sau să mănânce, totul era îmbibat cu apa.
Am fost mai mulți colegi care am transmis din zonele inundate, de la TVR Târgu Mureș. Alături de mine au mers pe teren Ioan Zeceș și Tudorel Rus cameramani, Horațiu Sermeșan reporter, Vasile Chiorean și Adrian Nicoară șoferi și ne-au sprijinit colegii din redacțiile de la București și de la Târgu Mureș.
