Emisiunea Tezaur folcloric poate fi urmărită la TVR 1 duminica, de la ora 13:00 și la TVR FOLCLOR.
Când auzim acordurile celebrei melodii „Feciorească de pe Mureş”, gândul ne poartă spre genericul unei emisiuni tv la fel de renumite ... „Tezaur folcloric”. Emisiune a Televiziunii Române, lansată la inițiativa regretatei Mărioara Murărescu, unul dintre cei mai apreciați realizatori de programe folclorice, „Tezaur folcloric” debuta în februarie 1983 cu un generic interpretat de taragotul lui Dumitru Fărcaş, alături de Orchestra „Mărţişorul” din Cluj şi vocea Savei Negrean Brudaşcu.
Povestea de succes a emisiunii a rezistat nealterată de tendinţe şi orientări promovând, de peste 40 de ani, valorile patrimoniului cultural din toate zonele ţării. Despre cum se construiește cea mai populară emisiune de folclor, ce reguli respectă ca să fie pe gustul telespectatorilor, dar și ce amintiri dragi leagă programul de nume mari din televiziune, a povestit într-un interviu interpreta Gheorghița Nicolae, gazda „Tezaur folcloric”, specialist în Etnologie și Folclor și realizator de emisiuni folclorice.
V-ați alăturat emisiunii „Tezaur folcloric”, pe lângă cariera de interpret de muzică populară. Cum a început povestea?
Gheorghița Nicolae: Pentru mine, a fi interpret a însemnat o mare pasiune. Pasiunea de a cânta, de a face culegeri, de a colecționa obiecte de port tradițional, de a face cercetări de teren în vederea descoperirii obiceiurilor, credințelor și a unor mentalități specifice unei anumite zone folclorice. Intenția mea a fost, întotdeauna, aceea de a mă exprima, în cunostință de cauză. Calitățile de producător și realizator al celui mai cunoscut program de folclor al Televziunii Române le-am dobândit pe parcus, în urma unei colaborări îndelungate cu echipa emisiunii și, în mod special, cu doamna Marioara Murărescu, realizatorul de excepție al Televiziunii Române. Cunoștințele acumulate după aboslvirea unor instituții de învățămant superior, legate strict de domeniu, au fost definitorii în realizarea muncii de producător. O primă colaborare datează din 1986, când am participat pentru prima dată la emisiunea „Tezaur folcloric”, cu Grupul folcloric „Crăițele”, al Casei de Cultură din Caracal, coordonat de domnul Petre Marinescu. La solicitarea doamnei Marioara Murărescu, „acum ori niciodată”, expresia domniei sale, în anul 2003 am început să lucrez în calitate de redactor. Începând cu anul 2006, am îndeplinit sarcinile de producător al emisiunii „Tezaur folcloric”. Au fost lucruri care s-au derulat firesc, fără ca eu să le provoc.
Aţi participat la „Floarea din grădină”, în 1988. Era prima întâlnire cu TVR? Ce vă amintiţi despre concurs?
Gheorghița Nicolae: Am participat la preselecția pentru concursul „Floarea din grădină", având în juriu specialiști din domeniul folcloric, precum: Emilia Comișel, Ioan Vlăduțiu, Paraschiv Oprea, dar și oameni de televiziune, precum Simona Patraulea, Dumitru Moroșanu. Dintr-un număr foarte mare de participanți am fost selectată și am participat chiar la prima serie. Astfel că, în anul 1987, am participat la prima etapă a acestui prestigios concurs, iar în anul 1989, după etapa a doua, am obținut trofeul cu punctaj maxim. Având în juriu pe cei mai mari specialiști, la vremea aceea: Emilia Comișel, Ioan Vlăduțiu, Gheorghe Oprea, Elisabeta Moldoveanu, Paraschiv Oprea, Dumitru Fărcaș și Gheorghe Popa. Dumitru Fărcaș s-a ridicat de la masa juriului și m-a aplaudat, după încheierea evoluției mele în concurs. La prima etapă a fost realizatoare doamna Simona Patraulea, iar la cea de-a doua etapă a fost doamna Marioara Murărescu. Atmosfera a fost cu totul specială. Repetiții foarte serioase, Orchestra Radioteleviziunii Române, Sala Radio arhiplină, prezentator Ioan Simion Pop, dialoguri muzicale cu artiști consacrați și renumitul generic muzical „Sârba în căruță”, la auzul căruia și astăzi îmi tremură genunchii... Toate acestea mi-au creat o emoție incredibilă.
Aţi colaborat mult timp cu dna Marioara Murărescu. Care ar fi cel mai valoros lucru pe care l-ați învățat de la dânsa?
Gheorghița Nicolae: Colaborarea a început în 1986 și a durat până în anul 2014, când a părăsit această lume. Realizatoarea Marioara Murărescu era foarte pretenţioasă, severă, ambițioasă, dotată cu un simț al valorii cu totul deosebit. O adevărată luptătoare pentru tot ceea ce însemna calitate. Omul Marioara Murărescu avea acele trăsături ale învingătorului: tenacitate și rezistență. Calități pe care mi le-a insuflat și mie, atât în plan uman, cât și profesional. Stând lângă doamna Marioara Murărescu atâția ani, am descoperit în mine calități pe care nu credeam că le am. Și pentru toate acestea, îi sunt recunoscătoare.
Pasiunea pentru costumele populare este cunoscută. Îmi puteți spune o poveste legată de ținutele pe care le aveți în colecție?
Gheorghița Nicolae: Pasiunea pentru costumul popular este înnăscută, nu dobândită. Toată viața am purtat costumul popular cu mine, ca pe o dulce povară. O poveste despre această pasiune a mea ar fi aceea că, în noaptea ursitorilor, când „se hotărăște” soarta copilului nou-născut, bunica mea m-a visat în legănuț, îmbracată în costum popular, într-o cameră împodobită cu covoare, carpete și alte obiecte decorative pentru o casă țărănească. „Am crezut că te faci vreo țesătoare, maică”, mi-a zis bunică-mea. Nu m-am făcut țesătoare, dar viața „mi-a țesut” acest destin, să nu mă despart de costumul popular niciunde.
Fiica dvs a moştenit pasiunea pentru ia tradiţională. Vă calcă pe urme?
Gheorghița Nicolae: Mihaela, fata mea, nu a moștenit darul și harul cântatului, dar este pasionată de costumul popular. Cu multă răbdare și migală, când are timp, îmi recondiționează iile și alte obiecte de port popular, dandu-le o nouă viață, o nouă strălucire. Acest lucru mă bucură foarte mult, pentru că i-am dat, prin exemplul personal, o altă perspectivă din care să privească viața și frumusețile ei. La acest demers, un rol important l-a avut și doamna învățătoare Paula Drăgulin, care le-a insuflat copiilor pe care i-a instruit și educat dragostea pentru cântec, joc, port românesc, dezvoltându-le nu doar gustul pentru frumos, ci și deprinderi practice de lucru manual.
