Săptămâna aceasta, TVR HD vă recomandă documentare, reportaje, interviuri şi concerte dedicate sărbătorilor pascale.
Luni, 6 aprilie, de la ora 18:00, prin intermediul emisiunii “Cap compas”, vom putea urmări documentarul religios “Ultima săptămână la Ierusalim”. Este un film care propune descifrarea unor faţete mai puţin cunoscute ale răstimpului de la intrarea lui Iisus în Ierusalim până la Răstignire. Conform referatului biblic şi în legătură cu mărturiile istorice, Iisus Hristos a venit de mai multe ori în Ierusalim în perioada dintre Intrarea triumfală de Florii şi până la Ziua Judecăţii si a Răstignirii. Însă documentele nu relatează când şi unde a venit Mântuitorul, de unde a venit, în ce loc a înnoptat sau ce a facut în Ierusalim.
La “Exclusiv în România”, în ediţia de marţi, 7 aprilie, de la ora 08:15 suntem invitaţi să facem un pelerinaj la mănăstirile Coşula şi Vorona din judeţul Botoşani.
Miercuri, la ora 16:00 încercăm să facem “Exerciţii de tăcere”. La “Rezistenţa prin cultură” aflăm despre destinul poetului, esteticianului şi diplomatului Ştefan Neniţescu. Docent în estetică, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, va intra în diplomaţie ca secretar de presă şi consilier economic la Legaţia României din Haga. În 1949 a fost arestat, judecat pentru acţiuni anticomuniste şi condamnat la închisoare pe viaţă. Eliberat în 1964, a refuzat înregimentarea care i se propunea şi până la sfârşitul vieţii a îndurat nenumărate privaţiuni.
Joi, 9 aprilie, la “Rezistenţa prin cultură” se conturează portretul unui martir creştin – episcopul Vasile Aftenie. El a fost nu numai un păstor spiritual al turmei sale, ci şi un apărător al valorilor culturale şi tradiţionale româneşti. A fost întemniţat şi ucis pentru că a refuzat să abandoneze confesiunea catolică. Puteţi viziona acest documentar de la ora 16:00, pe TVR HD.
Vineri, 10 aprilie, la ora 16:00, este programat un alt film-document despre rezistenţa mută din faţa şevaletelor, dar şi despre regăsirea coordonatelor esenţiale ale spritualităţii româneşti. Este dedicat artistului Horia Bernea.
Ora 22:45 ne aduce un concert, simultan cu TVR1: “În vremea aceea”. O frescă muzicală sacră (oratoriu pascal) pentru cor bărbătesc, soliști și pian (orchestră) de pr. Ioan Popescu Runcu (1901-1975). Interpretează Corala bărbătească “Armonia. „În vremea aceea” a fost compusă în anul 1960. Bucurându-se de aprecierea specialiștilor vremii, este tipărită la îndemnul și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Justinian Marina în colecția „Repetoriu pentru corurile bisericești”, la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române dar, din pricina vicisitudinilor perioadei comuniste, nu poate fi pusă în scenă. 2010 este anul în care lucrarea se cântă în premieră integral și se înnobilează cu acompaniament de orchestră simfonică. Corul bărbătesc reprezentând poporul evreu, împreună cu personajele biblice reliefate de soliști în acord cu orchestra academică, ne introduc pe parcursul întregii fresce în atmosfera de rugăciune și pocăință a săptămânii patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, îmbinând în mod cu totul excepțional textul scripturistic și muzica de influență bizantină cu eleganța muzicii clasice.
Sâmbătă, 11 aprilie," Zestrea românilor" ne arată, de la ora 12:00, cum se petrec sărbătorile pascale în ţinutul Negrenilor. La ora 17:00 aflăm povestea vieţii părintelui Nicolae Bordaşiu, de la Mănăstirea Silvestru din Bucureşti. Părintele Nicolae a stat ascuns ani îndelungaţi (1948-1955) prin satele bihorene, fiind căutat de Securitate pentru o condamnare în lipsă la 20 de ani închisoare. L-au acuzat de uneltire împotriva regimului comunist. A fost descoperit şi arestat în 1955. Au urmat ani grei de închisoare prin Timişoara, Jilava, Oradea şi Aiud, fiind deţinut politic între 1955-1964. După eliberare a lucrat ca muncitor, apoi tehnician la Institutul Cantacuzino, unde a făcut parte dintr-un colectiv care a preparat pentru întâia oară în România gama globulina din sânge retro-placentar. La „Aşa-i românul” o veţi putea vedea pe Maica Serafima, stareţa Mănăstirii Mărcuş, din judeţul Covasna. Un loc special unde se află şi Asociaţia de Binefacere "Sfânta Iustina", înfiinţată în scopul adăpostirii fetiţelor orfane sau abandonate de părinţii lor în maternitate. De la ora 17:50, la TVR HD.
De la ora 23:00 se transmite „Ecce Via – Aceasta este Calea!„ Ierusalimul din vremea pătimirilor lui Iisus Hristos nu era atât de întins precum acela înconjurat de zidurile ridicate de sultanul Soliman, care au trecut veacurile până în zilele noastre. Hărţile antice şi cercetările arheologice evidenţiază suprafaţa unui Ierusalim mult mai mic. Golgota Răstignirii era în afara oraşului şi Mormântul Învierii de asemenea. Cel mai însemnat punct al cetăţii era Templul de pe Muntele Moria. În zilele noastre, aici este Domul stâncii şi o esplanadă amenajată din muntele în sine, considerat locul în care Avraam ar fi trebuit să îşi sacrifice fiul. La Templu se ajungea prin porţile Hulda, astăzi închise. Toţi pelerinii intrau printr-un loc, iar ieşirea din oraş se făcea prin altă parte a zidului de apărare. Doar mirii în ziua căsătoriei şi cei cărora le decedase o ruda apropiată aveau dreptul să meargă în contrasens.
Duminică, 12 aprilie, la ora 10:30, începe "Zestrea românilor", o ediţie dedicată meşteşugului încondeierii ouălor. Fragile mărturii ale unei arte, de altfel, efemere, care cere, în afară de timp, multă pricepere, răbdare şi ingeniozitate, ouăle roşii (merişoarele), ouăle scrise sau încondeiate şi ouăle chinovărite reprezintă şi astăzi o preocupare a gospodinelor din Bucovina şi Vrancea, în pragul celei mai mari sărbători a întregii creştinătăţi.
Echipa emisiunii "Cap compas" v-a pregătit pentru ora 12:00 o ediţie specială: "Porţile Ierusalimului". Oraşul sub zidurile căruia pot fi descifrate 4 milenii de istorie întâmpină pe călător precum o citadelă a închipuirii. În peregrinarea pe străzile oraşului descoperim în chip atemporal Ierusalimul antic, oraşul medieval şi Ierusalimul timpului contemporan. La ora 18:30 păşim pe „Drumul lui Leşe” pentru a urmări o ediţie de sărbătoare. Sărbătoarea este un timp împrumutat timpului, este expresia unei lumi mitice de dinaintea istoriei, civilizaţiei, legilor şi obiceiurilor. Este purtătoare de speranţă. Sărbătoarea permite acea comuniune periodică dintre om şi divinitate, redă dimensiunea sacră a existenţei şi asigură - aşa cum spunea Eliade - „o veşnică întoarcere in illo tempore, într-un trecut care este mitic şi nu are nimic istoric”.
