Marți, 25 februarie, la TVR Internațional și pe TVR+ l-ați cunoscut pe Eugen Stamate, cercetătorul român cu șase brevete de invenții în fizica plasmei, în Danemarca și Japonia.
Ediția emisiunii de marți 25 februarie este disponibilă online pe TVR+
Eugen Stamate și fizica reprezintă un… circuit integrat. N-a intenționat niciodată să părăsească România, însă a vrut să se realizeze profesional, iar în țară cercetarea este un domeniu neglijat și neapreciat la adevarata sa valoare. În 1996, a ales Japonia și, de șapte ani, Danemarca. Este autorul a șase brevete de invenții, câte trei în fiecare din cele doua țări.
Eugen Stamate a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și un master de fizică a plasmei imediat dupa Revoluția din 1989. Dupa cinci ani de experiență la catedra de fizică din Iași, vremurile tulburi de la începutul anilor 1990, l-au determinat să plece din țară cu o bursă în Japonia. A ajuns în Țara Soarelui Răsare ca doctorand la Universitatea Tehnologică din Nagoya pentru ca, după cinci ani, să ajunga deja lector, apoi cercetător.
Japonia este patria cercetării, are o industrie complexă și un înalt nivel tehnologic, însă nu încurajează vârfurile individuale. Acolo, o invenție este, de obicei, asumată de un grup de cercetători și nu doar de autorul ei. Astfel, muncești până la epuizare, fără a atinge maturizarea științifică. Acestea au fost câteva dintre motivele pentru care Eugen Stamate și-a dat seama că trebuie să găsească o altă modalitate prin care să-i fie recunoscute meritele și, mai ales, pentru a-și îndeplini visul: acela de a fi cercetător principal al propriului laborator.
A reușit în Danemarca, după ce a câștigat un concurs acerb cu 40 de candidați pentru un sigur post. În Danemarca a construit de la zero un laborator individual de procesare cu plasmă reactivă. Detaliile tehnice sunt greu de înțeles de cei mai mulți dintre noi, însă, cu siguranță, toți ne bucurăm de aplicațiile practice a acestor realizari: telefoane mobile, calculatoare sau televizoare performante, clădiri inteligente care au geamuri cu suprafețe foarte mari ce mențin căldura în interior în anotimpul rece sau nu permit încălzirea încăperii când este cald afară.
Japonia, și în prezent, Danemarca i-au permis lui Eugen Stamate să avanseze profesional, fără a-și neglija viața personală. În cei aproape 18 ani petrecuți în afara României, cercetătorul român și-a întemeiat o familie, una internațională așa cum a este și parcursul său. Soția provine dintr-o familie chinezo-japoneză, primul copil s-a născut în Japonia, al doilea în Danemarca. Suprinzător sau nu, limba comună vorbita în casă nu este daneza, nici japoneza, nici româna, ci engleza.
Integrarea în Danemarca n-a fost chiar atât de complicată. Dupa ce a înlocuit sushi de Crăciun cu porcul tradițional, după ce s-a obișnuit încet-încet cu vremea rece și schimbătoare în doar câteva minute, cu zilele de iarnă extrem de scurte și cele de vară parcă prea lungi, Eugen Stamate a început să intre în armonie și cu țara scandinavă.
Danezii sunt deschiși, comunicativi, onești, însă sistemul susține egalitatea între indivizi, astfel încât Eugen Stamate a fost nevoit să se adapteze la o altă societate uniformă care nu încurajează prea mult vârfurile.
Eugen Stamate a păstrat permanent legatura cu țară natală. S-a implicat în educație la nivel înalt, însă realitatea românească l-a facut să conștientizeze că e mai bine să stea departe de țară. Și nu doar pentru că România nu are suficienți bani să plătească astfel de oameni la adevarata lor valoare, dar mai ales pentru că nu are stabilitate și consecvență.
