Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Istoria aşa cum a fost – documentare speciale la TVR 1

TVR.RO | Luni, 21 August 2017
Marţi, 22 august, Cătălin Ştefănescu ne-a prezentat documentarul România din spatele frontului , o poveste din Bucureştiul anilor 1939-1944. Pe 23 august, Dragoş Zămoşteanu aduce povestea Aristinei Pop-Săileanu, recunoscută pentru activitatea ei de gherilă, precum şi istoria partizanilor din Munţii Ţibleş.

România din spatele frontului – Ne amintim altfel despre 23 august

TVR 1 difuzează marţi după-amiază, de la ora 17.30, un documentar despre Bucureştiul anilor 1939-1944 din perspectiva intrigilor politice şi jurnalistice din capitală. Cătălin Ştefănescu este amfitrion al filmului România din spatele frontului, o Românie pe care o cunoaştem pornind din Piaţa Palatului* din Bucureşti.

„Am ales să ne amintim altfel de 23 august şi anume să intrăm în atmosfera Bucureştiului dintre 23 august 1939 (dată la care a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care a dus la pierderea de către România a Basarabiei şi Bucovinei de Nord în 1940) şi 23 august 1944, dată la care România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei”, ne-a spus Ruxandra Ţuchel, realizatoarea documentarului de la TVR 1.

(w500)

Între 23 august 1939 şi 23 august 1944, România nu a fost ocolită de vâltoarea evenimentelor istorice. „Bucureştiul a fost, timp de 5 ani, locul în care istoria se succeda rapid, de aceea astăzi vă vom spune o poveste aparte, o poveste despre ce se afla, de fapt, ferit de ochii publicului, dincolo de marile decizii istorice, dincolo de semnarea de tratate. Vă vom vorbi despre războiul invizibil care se poartă în spatele fiecarei declaraţii de pace sau de război. În politică nu există morală, dreptate, corectitudine. În politică, ne-o arată istoria, nu există decât interes, conjunctură şi oportunitate. De aici porneşte povestea României din spatele frontului”, ne spune Cătălin Ştefănescu la începutul documentarului.

(w500)

Filmul dezvăluie atmosfera Bucureştiului acelor ani, din perspectiva intrigilor politice şi jurnalistice din capitală. În film, realizatorii urmăresc destinele câtorva ziarişti străini, aflaţi, întâmplător sau nu, la Bucureşti în acea perioadă, oameni care au fost martori ai evenimentelor istorice. Unii dintre ei lucrau pentru diferite servicii străine de spionaj. Ulterior au scris cărţi în care au relatat experienţele trăite în România. Cei mai mulţi au reuşit să cunoască îndeaproape lumea românească şi să ajungă în anturajul oamenilor politici ai vremii. Au trăit pe viu istoria, devenind astfel martori preţioşi.

Echipa de realizatori ai filmului România din spatele frontului îi reuneşte pe: Diana Ilica (redactor), Cătălin Ştefănescu (amfitrion), Silviu Andrei (imagine), Ioana Mureşan (producător), Ruxandra Ţuchel (realizator).

 

Ţine, Doamne, partizanii până vin americanii! (România, 2015) – povestea Aristinei Pop-Săileanu şi istoria Partizanilor din Munţii Ţibleş

După cel de-al doilea Război Mondial, în România, persecuţia religioasă şi politică nu s-a încheiat. Instaurarea comunismului a adus cu sine Securitatea, un instrument teribil de urmărire a persoanelor incompatibile cu ideologia sistemului.

(w640)

Realizatorul  Dragoş Zămoşteanu ne propune în documentarul Ţine, Doamne, partizanii până vin americanii! povestea Aristinei Pop-Săileanu, care s-a remarcat în Maramureş, în anii comunismului, prin activitatea ei de gherilă, precum şi istoria partizanilor din Munţii Ţibleş – grupul Pop-Oniga. Trecând prin experienţe dureroase, supravieţuind Securităţii, ea este de neclintit în valorile pentru care continuă să militeze.

Totodată, Maria, Nicolae şi Aristina Pop figurează la Memorialul Yad Vashem din Ierusalim ca „drepţi între popoare” fiindcă au făcut parte din categoria celor puţini care au salvat evrei de la deportare în timpul războiului, când România fusese obligată să cedeze aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.

Interviuri şi imagini de arhivă se îmbină cu imaginea protagonistei astăzi, când rememorează clipe cutremurătoare şi incredibile ale istoriei recente. Amprenta consecinţelor unui sistem opresiv este vizibilă în firul narativ al acestui documentar, al cărui mesaj este redat prin memoria colectivă a unei comunităţi, a unui popor.

 

*Piaţa mărginită de Palatul Regal, Restaurantul Cina şi Athenee Palace era, în acea perioadă, înţesată de spioni. Unul dintre cele mai spectaculoase locuri din acest punct de vedere, Piaţa Palatului a fost aleasă loc de filmare pentru documentar.