O Europă a regiunilor sau o Europă a națiunilor? Aflați ce au răspuns invitații ediției de vineri, 28 ianuarie, a emisiunii EUROPA VIITORULUI, difuzată la ora 13.00, exclusiv pe TVR+, Youtube și Facebook.

Invitații emisiunii au fost:

• prof. univ. dr. Gheorghe-Vlad Nistor, eurodeputat din partea PNL (grupul PPE)

• prof. univ. dr. Radu Mușetescu, departamentul de relații internaționale de la ASE

• conf. univ. dr. Diana Iancu, decanul Facultății de Administrație de la SNSPA

• studenta Roxana Irod, reprezentanta studenților din SNSPA în cadrul Consorțiului Universitar European CIVICA

Radu Rădulescu împreună cu invitații săi au discutat în această ediție atât despre situația generată de tensiunile de la granița de Est a Ucrainei cât și despre cum este privită Europa.

O Europă a regiunilor sau o Europă a națiunilor?

Gheorghe-Vlad Nistor, eurodeputat din partea PNL (grupul PPE), susține că există voci care doresc o Europă mai strânsă, mai închegată.

„Dezbaterea privind o Europă a regiunilor sau a națiunilor este în curs, iar sugestiile și soluțiile sunt în ambele sensuri”.

Din punct de vedere economic, Radu Mușetescu este de părere că statele membre UE, în esență, creează un cadru național pe baza căruia se dezvoltă regional.

„Tot ceea ce înseamnă guvernanța politică sau economică se transformă. Avem de-a face cu diferite forme de guvernanță care dau diverse politici”.

Diana Iancu, decanul Facultății de Administrație de la SNSPA, susține că Uniunea Europeană are nevoie să găsească soluții de dezvoltare alături de ONG-uri.

„Europa trebuie să se gândească la cele mai bune soluții de rezolvare a nevoilor pe care le au cetățenii. Este importantă o bună guvernare, nu împărțirea aceasta”.

Roxana Irod, reprezentanta studenților din SNSPA în cadrul Consorțiului Universitar European CIVICA, declară că schimbările climatice reprezintă principala problemă pentru viitorul UE.

„Tinerii dau o importanță mai mare acestui subiect în conexiune cu alte probleme. Calitatea aerului în București și energia regenerabilă sunt subiecte în spațiul de discuție al studenților.”

Miercuri, 26 ianuarie, Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a decis deschiderea discuțiilor de aderare cu România. De ce așa trâziu? Au fost condiții impuse în acest sens?

Gheorghe-Vlad Nistor consideră că este foarte bine că negocierile încep.

Radu Mușetescu susține că nu sunt condiții impuse.

Radu Mușetescu: „OCDE poate fi perceput drept un formum de dezabatere. Guvernele trebuie să folosescă instrumente compatibile pentru piață. În România, am suferit de lipsa unei coerențe politice. Trebuie să integrăm mecanismele economiei de piață. În România se vorbește despre plafonarea prețurilor, iar acest lucru ține de relevanța în care folosești aceste instrumente. Organizația dorește ca membrii să fie relevanți și să satisfacă criteriile unei guvenanțe de tip politic”.

Diana Iancu susține că acest fapt este o oportunitate de a învăța cum se găsesc soluțiile și cum se rezolvă problemele de la nivelul statului. „Reprezintă o creștere a credibilității pentru cei care vor să dezvolte o afacere. Oferă o stabilitate care se poate extinde dincolo de nivelul legislativ, să crească fondurile”.

În contextul crizei din Ucraina, ce face Uniunea Europeană?

Gheorghe-Vlad Nistor: „Politica UE nu este perfect armonizată. Vocea vicepreșendintelui UE nu este auzită. Interesele imediate ale multor state cu Rusia sunt diferite. Am fost mirați de reacția ciudată a Germaniei față de criza din Urcraina și de interesul limitat al acesteia de a sprijini consolidarea securității Ucrainei. Germania nu are puncte concrete și coerente. Franța are o atitudine diferită de Germania. Există un răspuns foarte simplu - investițiile germane în Rusia depășesc totalitatea acumulată a tuturor celorlalte investiții străine. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța că se va pune în discuție crearea unei unități de apărare a UE”.

Ce trebuie să facă România în legătură cu situația din Ucraina?

Gheorghe-Vlad Nistor: „Situația nu e îngrijorătoare din punct de vedere militar, nici pentru România și Bulgaria, nici pentru țările baltice. Cred că vom asista la tot felul de manifestări ale unui război hybrid”.

Radu Mușetescu: „Într-adevăr arma economică este mult utilizată și capătă o relevanță mult mai mare. Consider că problemele țin de securiate și legitimitate. Eu cred că nici Germania nu poate să se asocieze cu o temă împotriva valorilor fundamentale europene. Sancțiunile ecomomice au căpătat o importanță foarte ridicată. Se vorbește de blocarea importurilor energecite din Rusia. Federația Rusă are o economie mai mică decât Italia, Franța, Germania. Economia Rusiei este un jucător de pluton”.

Reformarea instituțiilor Europene este o soluție?

Gheorghe-Vlad Nistor: „Nu știu cât de posibilă este o reformare sau o reconstrucție a UE, o asemenea inițiativă trebuie să găsească o formulă consensuală”.

Roxana Irod consideră că situațiile cu care ne confruntăm în prezent, atât pe plan național cât și pe plan internațional, fără îndoială, vor afecta viitorul. Acțiunile individuale, ajutorul trimis de fiecare țară Ucrainei, au efecte.

„Problema ecomomică este un subiect intens dezbătut în rândul tinerilor. Ei tind să plece din țară în situația aceasta”.

În încheierea emisiunii s-a vorbit despre orașul inteligent. Radu Mușetescu susține că afacerile se fac mai ușor  prin intermediul acestui concept.

Moderator: Radu Rădulescu

Producător: Ion Stavre

***

Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).

Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.