Vineri, 3 iunie, ora 13.00, pe canalul oficial de YouTube al TVR, a fost transmisă o dezbatere privitoare la două teme majore pentru viitorul Uniunii Europene: justiția și economia în UE.
Invitații emisiunii:
Prof. univ. dr. Ștefan Deaconu, Facultatea de Drept, Universitatea București
Vladimir Isidor Bănuță, student al Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA
Prof. univ. dr. Mihai Daniel Roman, profesor la Academia de Studii Economice, București
***
La recenta Conferință pentru viitorul Europei au fost identificate câteva direcții de acțiune pentru viitor. Una dintre ele sună așa: utilizarea cât mai largă a tehnologiei de sorginte europeană și transformarea acesteia într-o alternativă viabilă la tehnologia de import. Este o recunoaștere directă a rămânerii în urmă a Europei în trei domenii cheie: tehnologia digitală, biotehnologia și inteligență artificială.
În opinia prof. Mihai Daniel Roman, la nivel european, România ar putea avea o contribuție semnificativă în procesul de digitalizare datorită a „trei aspecte favorabile: 1. resursa umană - care este bine pregătită, resursa de tip administrativ - De ce? Pentru că încă mai avem reduceri de impozite pentru specialiștii care lucrează în IT sau facilități pentru cei care dezvoltă infrastructură - iar a 3-a este infrastructura (viteza de conectare la internet). Un alt element aici este că, poate să fie mai degrabă negativ, doar în România este un deficit de 15.000 de specialiști pe an în domeniul IT. În celelalte 2 domenii suntem doar puțin marginali. De ce? Am să vă dau spre exemplu institutele de cercetare. În domeniul biotehnologiilor, în anii `90 aveam institute care asigurau, de ex. semințele pentru tot ceea ce însemna necesarul României. Acum acestea au dispărut și necesarul acesta pentru agricultură este importat în cea mai mare parte.”
Europa poate deveni o autoritate în domenii precum digitalizarea, tehnologia 5G, inteligență artificială prin asocierea cu marile puteri din aceste domenii, SUA sau China. România ar putea fi relevantă, nu doar o simplă piață de desfacere, în domeniul digitalizării, prin programele PNRR.
„PNRR este o adevărată mină de aur pentru România. Aproape 6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cam 20,5% din volumul total al PNRR-ului, aproape 30 de miliarde de dolari acordați României sunt destinați digitalizării. Iar cea mai mare din această sumă, aproape 2 miliarde de euro sunt destinați digitalizării administrației și reformei administrației publice și securității cibernetice. Este o sumă care, dacă va fi folosită în integralitatea sa, creează premisele atât pentru dezvoltarea unor buni specialiști în domeniu, cât și al reformării întregului sistem administrativ din România, în direcția introducerii sistemelor și operațiunilor digitale. Ceea ce n-ar fi puțin lucru pentru că, în acest moment, nu există nici o țară din lume în care să fie integral orice fel de operațiune cu administrația publică.” Mihai Daniel Roman este de părere că există „2 direcții care concură la împiedicarea dezvoltării digitalizării în România: prima dintre ele este legată de dezvoltarea sistemelor 5G. Din conflictul existent între SUA și UE, pe de o parte, și China, pe de altă parte, dezvoltarea rețelelor 5G a fost mult întârziată, inclusiv în România. După anumite calcule, se pierde cam un miliard de euro pe an din faptul că nu este implementată pe scară largă tehnologia 5G în România. Pe de altă parte, în domeniul administrației publice există o reticență recunoscută din partea celor mai mulți din administrație, de a implementa digitalizarea în domeniul lor.”
Agricultura românească ar putea fi o pârghie importantă pentru redresarea economică. Cu toate acestea, este fragmentată și nu poate accesa fonduri europene. Mihai Daniel Roman, profesor de macroeconomie, a apreciat că „soluția este încurajarea asocierii persoanelor care se află într-o anumită zonă, în așa fel încât ei să reușească să aibă o forță comună, un cuvânt comun de spus, să acceseze fonduri europene. Pentru că în PAC, în politica agricolă comună sunt suficiente fonduri pentru domeniul agricol. Totul este să fie utilizate, accesate. Cu cât ai o suprafață agricolă â mai compactă, mai mare, cu atât și productivitatea muncii pe acea suprafață poate să fie mai mare.
A prezentat și câteva soluții care ar putea aduce, în actualul context, avantaje României. „Problema care se va pune ulterior va fi de ales între ceea ce ar însemna o agricultură ecologică și ceea ce înseamnă creșterea productivității.”
O altă temă a discuției cu profesorul Mihai Daniel Roman a fost economia românească și modalitățile prin care ar putea fi îmbunătățită. „Banca Națională a încercat în toată această perioadă și încercă permanent să aplice politici stabilizatoare pentru România. În schimb, de cele mai multe ori, din partea Parlamentului sau Guvernului vedem că se adoptă măsuri de politică economică pro ciclică.”
Dezbaterea a continuat cu analizarea motivelor pentru care România nu îndeplinește criteriile (deficitul public, inflația, datoria publică, deficitul bugetar, cursul de schimb valutar) pentru aderarea la euro. Concluzia a fost că „Viitorul spune că, în mod sigur, la un moment dat, și România va ajunge în zona euro.”
Au fost analizate și motivele pentru care firmele românești nu reușesc să se extindă la nivel regional și nu devin multinaționale.
În 2020, topul sărăciei este condus în Uniunea Europeană de Bulgaria cu trei regiuni, Franța cu o regiune (Mayotte din Africa), urmată de regiunea de nord-est a României. Despre reducerea decalajelor dintre regiunile sărace și cele bogate, despre ce se poate face din punct de vedere macroeconomic pentru a reduce decalajele dintre Moldova sau Oltenia și restul Europei a vorbit Mihai Daniel Roman.
Un alt subiect avut în vedere a fost cel referitor la atingerea obiectivelor României asumate prin PNRR.
Concluziile Conferinței pentru viitorul Europei au generat discuții aprinse privind modificarea tratatelor. Cei care se opun afirmă că de nu există nicio propunere în acest sens, este doar dorința unor persoane care se folosesc de această ocazie. Sunt și oficiali care consideră că este nevoie de o integrare din ce în ce mai mare, iar pentru asta este nevoie de modificarea tratelor. România manifestă rezerve față de aceste modificări ale tratatelor europene.
Profesorul Ștefan Deaconu ne-a spus că dorință de modificare a tratatelor trebuie înțeleasă „în cheia dorinței de integrare mai aprofundată a statelor membre ale UE” și că „modificarea tratatelor trebuie analizată cu mai multă atenție pentru că presupune din ce în ce mai mult o relaționare mult mai strânsă a statelor membre cu instituțiile europene; pe de altă parte, există o realitate, și anume, nevoia de aprofundare a integrării europene. În ultimii 20 de ani, Europa s-a extins foarte mult, dar procesul de integrare a rămas în urmă. E necesar un astfel de proces de integrare. A mai adăugat „Pe de o parte, revizuirea tratatelor nu rezultă în mod expres din această Conferință pentru viitorul Europei, pe de altă parte, e necesară o revizuire a tratatelor pentru o integrare mai aprofundată a statelor. Și e necesară o discuție între statele membre, pentru că o astfel de revizuire presupune un consens.”
O altă concluzie a Conferinței pentru viitorul Europei se referă la acordarea dreptului de legiferare al Parlamentului European. Normele europene includ regulamente, directive, rezoluții. Despre tipurile de acte normative adoptate la nivelul UE (tratate, regulamente, decizii, directive) ne-a vorbit profesorul Ștefan Deaconu. În legătură cu dreptul de legiferare al Parlamentului European și cu pierderea puterii decizionale a statelelor membre, profesorul consideră: „Nu cred că și-ar pierde din competențe Parlamentele naționale printr-o sporire a competențelor de legiferare a Parlamentului European. Mai degrabă, și-ar pierde din competențe Consiliul, și nu Parlamentele naționale, care oricum sunt consultate pe parcursul adoptării legislației europene, având posibilitatea să-și transmită un aviz către Parlamentul European și Consiliu.”
Construcția Europei a avut încă de la început două viziuni: o Europă a națiunilor, a patriilor sau o Europă a regiunilor. Întrebat despre care este varianta câștigătoare, Ștefan Deaconu a răspuns: „Pe de o parte, Europa a mers către o Europă a cetățenilor, pe de altă parte, nu pot să nu observ o integrare din ce în ce mai accentuată a statelor membre. Probabil că ideea păstrării identității naționale va continua, pentru că nu văd statele încă pregătite să renunțe la această identitate națională, mai ales că una dintre valorile europene este și această diversitate și păstrare a identității naționale, care este înscrisă în Tratatul UE.”
La Conferința pentru viitorul Europei s-a făcut o propunere referitoare la listele electorale transnaționale și la listele de candidați principali. Deocamdată este o mare confuzie în această propunere: cine face propunerile, cum se stabilesc candidații principali, cine garantează că un deputat dintr-o țară străină va susține, de exemplu, integrarea României în Schengen?
Ștefan Deaconu a explicat că „În condițiile în care avem cetățeni care trăiesc în altă țară decât țara lor de origine, sau muncesc într-o altă țara decât țara de origine, trebuie să găsești un remediu în ceea ce privește reprezentarea lor în instituțiile statului în care trăiesc. Și-atunci s-a pus problema găsirii unor formule astfel încât să fie reprezentați și acești cetățeni care zilnic fac naveta între unul sau mai multe state membre ale UE.” A mai adăugat „Una dintre propuneri este ca o parte a membrilor Parlamentului European să fie aleși pe liste la nivelul UE și o altă parte, aleși în continuare pe liste naționale. Încă nu se știe care ceste proporția aceasta, adică aleg jumătate sau mai puțin de jumătate dintre membrii Parlamentului European pe o listă comună la nivel european și cealaltă jumătate la nivel național? sau Care e proporția?. Trebuie găsit un echilibru în ceea ce privește reprezentarea tuturor statelor.”
Comisia Europeană a anunțat că România este restantă la toate cele 4 capitole care privesc aderarea la moneda unică europeană. Unul dintre aceste criterii se referă la armonizarea legislației naționale cu legislația comunitară.
Ștefan Deaconu consideră că întârzierea implementării directivelor europene în legislația națională este urmarea faptului că: „Avem o lipsă a capacității administrative de implementare a legislației europene.” „Ne trebuie funcționari mai bine pregătiți, funcționari eficienți. N-ai cum să transpui legislația europeană dacă funcționarii nu cunosc o limbă străină, spre exemplu. Pe de altă parte, aș spune că această restanță la transpunerea legislației europene vine și dintr-o adaptare mai puțin a instituțiilor naționale la regulile europene. O îmbunătățire a capacității administrative, o pregătire continuă a funcționarilor publici e necesară. Și o reformă totodată a administrației publice românești.
Vladimir Isidor Bănuță ne ne-a prezentat o imagine a modului în care sistemul de învățământ românesc le oferă tinerilor competențele digitale de care au nevoie. „Pandemia a fost cea care a forțat atât elevii, cât și profesorii să își mărească cunoștințele legate de lumea digitală, în afară doar de a-și da seama cum să folosească word și Microsoft Excell - pentru că asta e ceea ce înveți în general în școală: doar cum funcționează bazele și când vine vorba de programare, în afară că înveți C , C++ și HTML, nu prea înveți altceva. Cei mai mulți copii care nu sunt la licee de info sau la facultăți în care se specializează, au învățat fie de pe internet, fie de acasă, de la părinții lor. Școala nu le oferă decât baza bazelor.”
În finalul emisiunii, invitații au dat un răspuns la întrebarea: Europa viitorului a va fi uniune politică, economică sau spirituală sau nu va fi deloc?
„Mi-aș dori să fie și o Europă integrată economic și una integrată politic și una integrată spiritual. Avem nevoie de timp și cred că timpul ne va arăta că acest lucru este posibil, fiindcă fondatorii Europei, acum 70 de ani, au gândit o Europă care să dăinuie peste timpuri. Iar ceea ce se întâmplă astăzi în Europa, războiul din Ucraina - cred că a arătat că e necesar mai mult ca oricând o unitate europeană a tuturor cetățenilor și a tuturor statelor. (Ștefan Deaconu)
***
Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale.
Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR (https://www.youtube.com/c/TVRcanaluloficial), pe pagina de Facebook a canalului TVR1 (https://www.facebook.com/fanTVR1) și pe Instagram.
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.
***
Moderator: Radu Rădulescu
Regizor artistic: Sebastian Chelu
Producător: Ion Stavre
