Tema ediției „Observatori la Parlamentul European – Europa Viitorului”, de vineri, 8 aprilie, ora 13:00, pune în discuție necesitatea transformărilor necesare sistemului educațional din România pentru a deveni unul competitiv în fața provocărilor din viitor.
Invitații emisiunii:
Ștefan Pălărie, senator USR
Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru, prodecan FCRP-SNSPA
Meroșu Elena Cristiana, studentă FCRP-SNSPA
***
Modelul educațional românesc trăiește într-o paradigmă anacronică? Cum sunt pregătiți elevii pentru societatea de mâine?Care sunt posibilitățile și oportunitățile de dezvoltare a sistemului de învățământ? Ce trebuie să facem pentru a avea o educație mai bună și care să-i ajute pe români să găsească de lucru în țară? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitații ediției din 8 aprilie.
Prof. Valeriu Frunzaru a sintetizat motivele pentru care sunt probleme în acest domeniu: abandonul școlar timpuriu, numărul mic de studenți/persoane care au studii superioare, reforma în derulare în sistemul de învățământ. „Această reformă trebuie să se realizeze ținând cont și de ce cred, ce simt, ce atitudini, ce valori au cadrele didactice.”
În acest sens, Valeriu Frunzaru a prezentat rezultatele unor cercetări calitative întreprinse în anii 2014 și 2020.
Cu acest prilej a fost pus în discuție rolul profesorului în procesul educațional.
Opinia domnului Valeriu Frunzaru despre pregătirea universitară este una favorabilă în ceea ce privește anumite facultăți care „dezvoltă anumite abilități de tip gândire critică, abilități de comunicare, de interacțiune, de lucru în echipă, de lidership. Sigur că tehnologiile evoluează foarte repede și există nevoia de a investi în învățământ, ca sistemul de învățământ, și superior, dar și cel de liceu, și profesional (să fie) dezvoltat. Ca să ai un sistem profesional dezvoltat, trebuie să ai tehnologie dezvoltată. Asta înseamnă investiții foarte ridicate.”
Dezbaterea a abordat și subiectul extinderii utilizării tehnologiei digitale în mediul universitar.
A fost amintit și faptul că datele statistice arată că „Există o corelație între media la Bacalaureat și performanța în timpul facultății.”
În cadrul FCRP-SNSPA au fost înființate specializări în limba engleză. Acestea au început să aibă din ce în ce mai mulți studenți și se pare că opțiunile educaționale ale absolvenților de liceu încep să se schimbe, în sensul rămân la studii în limba engleză, în țară.
Senatorul Ștefan Pălărie a subliniat importanța învățământului dual pentru integrarea absolvenților în piața forței de muncă. Învățământul dual „creează un cadru tripartit, discutăm despre școală-elev-dar și agentul economic care intervine, adăugând acest ingredient foarte important, și anume, specializarea sau pregătirea la locul de muncă.” Totuși, în prezent, învățământul dual nu are încă o atractivitate suficientă pentru a mai stopa din abandonul școlar și, urmărind emisiunea, veți afla și motivele explicate de domnul senator.
Ștefan Pălărie a scos în evidență, cu acest prilej, necesitatea consilierii vocaționale a elevilor de gimnaziu, a orientării lor în funcție de abilități, pasiuni și rezultate școlare.
Pe piața muncii există o mare discrepanță între cerere și ofertă, dar și „o discrepanță de limbaj între mediul privat și cel instituțional. „Lipsa de respect acordată domeniului (de învățământ) de către statul român nu este numai în numărul de modificări a legii. Cu alte cuvinte, vine un alt guvern, propune alte modificări. Dar ne putem uita la zona de finanțare.” ... „Tu când subfinanțezi cronic - nu vorbim despre un an, când în mod accidental, n-ai putut să plătești din anvelopa bugetară toate domeniile - noi vorbim despre decade în care avem subfinanțare cronică. Păi sigur că nu ne mai miră că avem rezultate atât de dezastruoase privind performanța școlară.”
O mare problemă în România este absența locurilor de muncă. Investițiile străine sunt o soluție, dar cea mai bună modalitate este dezvoltarea antreprenoriatului local. Cum poate statul să creeze mediul propice pentru dezvoltarea afacerilor locale? Un răspuns în acest sens, ne-a dat senatorul Ștefan Pălărie: „Sunt elemente care țin, cum spuneam, de factori de mental colectiv, iar ele trebuie să fie abordate - și din nou, cred că pot fi abordate prin educație - iar celelalte elemente țin de codul fiscal, țin de modul în care Registrul Comerțului și celelalte instituții ale statului sunt organizate și în esență de cât de ușor putem înființa și conduce o firmă în România.”
Tinerii foarte bine pregătiți continuă să plece din România și se pare că nimic nu-i poate opri. Mai nou, pleacă părinții, în putere, ca să ofere copiilor posibilitatea de a studia în străinătate. Ce-i împinge pe români la exod?
„Atâta vreme cât România nu se scutură din temelii în ceea ce privește moralitate, aplicarea justiției, în ceea ce privește instituții funcționale, depolitizare, în așa fel încât un cetățean normal să poată să-și aducă contribuția la locul de muncă, fie că este în sectorul public, că e privat sau e o societate civilă și că nu există cumva o formă de stat confiscat deja de către centre de interese care apoi își numesc nepoții, amantele, copiii, preferații, soțiile, secretarele în diferite funcții de putere pe o cu totul altă scară de valori decât pe care oamenii cinstiți și corecți sunt obișnuiți să o aibă și să o respecte - păi atunci cred că vom continua să avem oameni și tineri care să plece din țară în repetate rânduri.”
Dacă ne uităm în jurul nostru, observăm că există un deficit de competență în toate domeniile. Un exemplu dureros este atragerea fondurilor europene din cauza lipsei de proiecte viabile. Despre cum se explică ratele scăzute ale absorbției fondurilor europene a vorbit domnul senator.
Sistemul doctoratelor din România a creat și creează probleme din cauza faptului că doctoratul în România este văzut ca un mecanism de validare socială și o scurtătură pentru carieră. Nu este perceput ca o validare profesională. Despre ce se poate face în aceste condiții, pentru creșterea rezultatelor generale ale societății au vorbit domnul profesor Frunzaru și senatorul Pălărie.
Elena Cristiana Meroșu și-a exprimat părerea despre ce anume ar trebui schimbat în sistemul de învățământ: „Consider că ar fi o necesitate ca încă din gimnaziu să se introducă o oră pe săptămână (...) de dezvoltare profesională și personal, din punctul meu de vedere, pentru ca elevii să se descopere și să-și construiască astfel o imagine de ansamblu a viitoarei profesii.”
Dacă ar avea posibilitatea să facă o propunere autorităților din Bruxelles și din România, aceasta ar fi: „Aș propune să se introducă ore atât pentru dezvoltare personală și profesională, dar - este un subiect puțin mai sensibil, s-a tot discutat despre acest aspect - aș propune să se introducă și ore de educație sexuală.”
***
Moderator: Radu Rădulescu
Producător: Ion Stavre
Ediţia „Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1). *** Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferințele PE.
