Dezbaterile despre concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei, un adevărat maraton de consultare a cetățenilor, care s-a încheiat săptămâna trecută la Strasbourg, au continuat, pe canalul oficial de YouTube al TVR, vineri, 20 mai, ora 13.00. | VIDEO

Printre cele mai controversate propuneri finale sunt cele care se referă la reformarea instituțiilor europene.

Invitații emisiunii au fost:

• Europarlamentarul Marian Jean Marinescu - membru al grupului PPE din Parlamentul European
• Ana Maria Banu – studentă a Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA
• Conf. Univ. Dr. Florin Abraham – Facultatea de Comunicare și Relații Publice – SNSPA

Problema crizei energetice a deschis emisiunea. Este clar că energia reprezintă un domeniu cheie pentru viitor. Europa părea să aibă un plan bine pus la punct pentru atingerea unor obiective clare. Iată, însă, că actuala criză schimbă datele problemei.

Europarlamentarul Marinescu a afirmat că ”Trebuie să continuăm aplicarea Green Deal, dar să adaptăm obiectivele la această situație de criză.” El a explicat ce înseamnă acest lucru, care este situația utilizării în continuare a cărbunilor, a gazelor, a energiei nucleare.

Europa a avut un plan foarte bine pus la punct, Green Deal, pactul ecologic. E în lucru pachetul de legi care va implementa Green Deal-ul. Să sperăm că acest pachet va aduce clarificări în această direcție. Trebuie să menținem țintele, am decis 55% în 2030 și neutru în 2050. Având în vedere ce s-a întâmplat cu această agresiune criminală a Rusiei contra Ucrainei și faptul că am trecut prin doi ani de criză COVID, care încă nu s-a finalizat, trebuie să adaptăm puțin traseul. Trebuie să încercăm să lăsăm o perioadă mai relaxată pentru industrie pentru a se putea adapta la aceste noi reguli și apoi să acționăm în ultimii ani, înainte de 2030.

În schema de comerț cu certificate pentru emisii intră și transportul maritim, și cel aerian, cel rutier și clădirile. Se înăspresc regulile în transportul aerian. Aici pot fi reguli care să relaxeze prima perioadă: de exemplu, introducerea pe piață a certificatelor pentru maritim sau introducerea la plată a certificatelor care acum sunt gratis pentru aviație. Mai ales pentru clădiri și pentru rutier aplicarea să fie întârziată. Trebuie făcut ceva în lupta privind schimbările climatice, dar trebuie să fie un echilibrui între această necesitate și nevoia de a menține economia competitivă și nevoia menținerii locurilor de muncă.

Green Deal prevedea renunțarea la energia nucleară și din gaze naturale. Marian Jean Marinescu a explicat care este situația acum:

Nu prevedea renunțarea. În studiul de impact al legii prin care am stabilit 55% , există mai multe variante, dar mixul energetic în 2030 era prezentat în studiul de impact ca 65% regenerabil, 16% nuclear, 16% gaz și 4% solid. Era o renunțare în ritm gradat până în 2030 și chiar și după 2030. Din cauza crizei rusești și nevoii de a întrerupe relațiile cu Federația Rusă, s-a realizat că această renunțare trebuie să se facă într-un alt ritm decât cel preconizat. Nuclearul trebuie să existe pentru că fără el nu putem asigura energia necesară, mai ales în 2030 când se vrea ca foarte multe lucruri să se bazeze pe energie electrică. Energia nucleară, din punct de vedere emisii, este energie verde, are probleme, însă, din punct de vedere reziduri, dar pot fi rezolvate. Gazul, pentru o perioadă de tranziție, trebuie să existe pentru că altfel nu putem asigura nevoile energetice ale UE. Sunt state, precum Germania, care sigur vor folosi energie produsă din cărbune pentru că nu pot asigura necesarul cererii.

Profesorul Abraham a prezentat motivele reale ale actualei crize. Prețurile la energie au explodat înainte de declanșarea conflictului din Ucraina. Inflația, de asemenea, spun unii specialiști că nu își are originile în acest conflict. Dacă pandemia și aplicarea măsurilor din Green Deal au dus la această criză am aflat de la Florin Abraham.

Inflația este o consecință, în mod excepțional, în România, prin energie pentru că avem de a face cu o creștere foarte mare a prețurilor la energie în context post pandemic. Au repornit motoarele economieie, apare o cerere mult mai mare, ca atare au crescut prețurile. Acesta este un element de fundal. Avem și elementul politicii europene prin certificate verzi. Valoarea acestora a crescut, așadar prețurile la energie și ele. Încălzirea globală e un fenomen cu consecințe indubitabile, dar nu știu dacă ce face Europa va avea rezultatele scontate pentru că încălzirea globală nu e un fenomen local, regional, ci e o consecință a întregii activități umane de pe mapamond. UE contribuie cu aproximativ 18% în emisiile de dioxid de carbon la nivel global. UE are cele mai agresive politici de reducere a dioxidului de carbon în timp ce celelalte state, cu excepția SUA, în perioada Biden, ceilalți mari poluatori, nu fac aceste eforturi de arespecta Acordul de la Paris. Europa și SUA trebuie să îi convingă și pe ceilalți mari poluatori pentru că altfel eforturile noastre, prin care de fapt ne reducem competitivitatea economică, și putem genera probleme politice foarte importante prin inflație: inflația înseamnă sărăcie, sărăcia înseamnă populism, autoritarism și șubrejirea democrației. Merg la alte cauze: în plan intern am avut o liberalizare a pieței energiei nepregătită simultan cu o decizie catastrofală de a închide capacități productive. Așadar avem consecința unei inflații foarte ridicate, așa cum era în urmă cu două decenii.

Marinescu a afirmat că, în noile condiții, trebuie modificate planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR). Deși se opunea la început, Comisia Europeană face acum aceeași recomandare. El a vorbit despre marja acestor modificări, ce ar trebui schimbat în planul național de redresare și reziliență al României.

Comisia Europeană a spus că nu se modifică PNRR decât din motive foarte serioase. Acum, prin comunicarea de ieri, se adaugă un capitol nou la PNRR, capitol dedicat tocmai situației de a încerca să scăpăm de dependența de Federația Rusă și să scoatem combustibilii fosili. Modificarea privește adăugarea unui capitol nou. Pentru a stinge dependența de Federația Rusă trebuie bani și banii se găsesc greu. Statele membre nu vor să dea bani să mărească bugetul. Există pilonul 2 din PNRR, cel de credite din care nu sunt accesate peste 200 de miliarde de euro. Se propun diverse surse de finanțare, una fiind scoaterea din rezervă a unui număr de certificate verzi pe piață până la valoarea de 20 de miliarde. Altă posibilitate este pe bază voluntară, statele membre pot utiliza 12% din coeziune și 12% din pilonul 2 din politica agricolă comună și utilizarea sumelor din pilonul 2 din PNRR care nu au fost accesate de statele membre

În România există o serie întreagă de controverse la nivel politic în ceea ce privește modificarea PNRR.

Care este cauza acestor neînțelegeri? Modificarea unor obiective din PNRR ar trebui să ducă și la reconfigurarea și redimensionarea bugetului de stat? Există îndeajuns de multă unitate în interiorul coaliției de la guvernare pentru o modificare benefică și echilibrată a PNRR? Iată câteva întrebări la care am aflat răspuns de la profesorul Abraham.

De ce avem această structură rigida, PNRR? Din punctul meu de vedere e o greșeală de abordare din parte Comisiei Europene, pentru Comisa Europeană este un experiment, nu a mai lucrat cu astfel de proiecte. Cred ca e o greșeală pentru că a impus o rigiditate prea mare de teamă să nu greșească. Dacă ar fi existat o mai mare flexibilitate, raportată la realitate, nu am fi ajuns la trasnformarea PNRR-urilor naționale într-o chestiune politizată. Vă dau exemplu procentul de 9,4% din PIB care ar putea fi alocat pentru sistemul de pensii, nu știm determinanții la care s-a ajuns. Dacă statul modifică sistemul fiscal, ajunge la alți parametri, colectează mai mult, nu văd de ce nu poate decide, având suveranitate în acest domeniu, formula prin care să determine modul prin care se cheltuiesc resursele publice.

În urmă cu ceva ani vocea studenților era destul de prezentă în societate. În ultimul timp, tinerii parcă nu mai sunt la fel de implicați, cel puțin la nivel organizațional. Cauzele acestei crize prin care trec atât România cât și Europa au fost reliefate de studenta Ana Maria Banu.

Tinerii de azi nu mai sunt la fel de implicați la nivel organizațional pentru că prioritățile noastre de viață s-au schimbat foarte mult, s-a schimbat și rolul nostru în societate, dar sunt multe cauze pentru care această criză a energiei a ajuns în Europa, inclusiv în România. Cea mai evidentă este criza climatică care a determinat avarierea multor instalații de extracție și procesare a gazelor și petrolului. Stocurile noastre de gaze sunt cel mai jos din 2011...

Conferința pentru viitorul Uniunii Europene s-a încheiat cu mai multe recomandări. Ideea centrală este mai multă integrare și reformarea instituțiilor europene.

Despre cum se va face mai multă integrare pentru că trebuie modificate tratatele a amintit Marinescu. Aproape jumătate dintre țările Uniunii, printre care și România, au declarat că se opun acestor modificări.

Această criză energetică are câteva motive obiective: creșterea prețurilor la certificatele de emisii, spre exemplu. Pentru cei care produc energie pe cărbune, creșterea prețului gazelor a fost un motiv, însă nimeni nu spune de o oportunitate sesizată de companii, de distribuție pentru a mări prețurile. Această criză a pornit din Franța, unde peste 70% din energie este nucleară, deci nu depinde de aceste motive obiective. Este nevoie de mai multă integrare. Modificarea tratatului de bază este foarte dificilă în acest moment din cauza situației politice. O modificare de tratat înseamnă unanimitate. Au fost situații în ultimii ani când s-a ajuns la unanimitate foarte greu, dar există alte modalități prin care se poate ajunge la mai multă integrare. Două exemple: politica energetică nu e politică comuncă, nu e prevăzută în tratat, și totuși am ajuns să avem o politică energetică comună. Mai este politica de apărare.

În emisiune s-a dezbătut, împreună cu profesorul Abraham, și măsura în care vor renunța țările europene la suveranitate și riscul Europei de a amplificarea curentul naționalist.

De la începutul proiectului european, ideea de transfer de suveranitate a fost acolo. S-a creat o înaltă autoritate prin care cărbunele și oțelul să fie gestionate în comun de cele 6 state fondatoare. Chestiunea nu este cedarea suveranității, ci ce să faci cu cedare de suveranitate. Aici apar divergențele și nu rămân în areal strict economic, ci capătă o dimensiune ideologică și cu diferențieri între diferite state, partide, grupuri de interese din interiorul UE. Personal sunt adeptul opțiunii federale, dar acest lucru nu mă împiedică să văd că suntem încă departe și să conștientizez realitățile: UE are nevoie de o refondare pentru a depăși această barieră a situației în care un singur stat poate bloca un nou tratat. Pentru a face posibilă refondarea este nevoie de o atmosferă favorabilă. Nu suntem în situația de acum 20 de ani în care Europa privea cu optimism, dorea să aibă un rol internațional mult mai mare și, ca atare, a fost posibil Tratatul de la Mastrich și ulterior Tratatul de la Roma, care nu a fost ratificat pentru că a fost blocat prin referendum. Avem nevoie de lideri, care să inspire și să coaguleze, și de credința cetățenilor națiunilor că acesta este drumul. Dar discuțiile din interiorul statelor ne arată că lucrurile sunt departe de a avea o opinie fermă ăn această direcție.

Curentul naționalist a existat dintotdeauna, doar că el cunoaște momente de revigorare. Eu apreciez poltica echilibrată a României, care a spus că mai bine să consolidăm ce avem, decât să pornim într-o direcție cu necunoscute...

Cum sunt reprezentate interesele tinerilor la Bruxelles sau la București am aflat de la studenta Ana Maria Banu.

Gândirea unificată, munca în echipă constituie cheia în împlinirea scopului comun, în soluționarea problemelor în timp scurt. Interesele mele sunt mai bine reprezentate la Bruxelles pentru că acolo sunt mai multe puteri politice, inclusiv România, care se consultă și caută cea mai bună cale de acțiune.

Parlamentul European a adoptat o propunere de schimbare a regulilor de organizare a alegerilor europarlamentare. Ce presupune această schimbare și de când va fi aplicată ne-a explicat Marinescu.

Parlamentul, prin tratat, are această inițiativă. Am votat sesiunea trecută această propunere cu un vot foarte strâns. Această propunere merge la Consiliu, ar trebui aprobată în unanimitate de către Consiliu, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Principalele modificări sunt cele referitoare la o circumscripție europeană cu 28 de locuri.

Profesorul Abraham a venit cu completări referitoare la ce presupune, pentru România, schimbarea regulilor de organizare a alegerilor europarlamentare, din punct de vedere politic.

Vârsta de 16 ani e o vârstă la care ești matur sau nu? Aici nu ne aflăm în fața unor certitudini documentate științific, ci în fața unor opțiuni politice. Cred că vârsta de 18 ani este acceptabilă și în regulă pentru acordarea dreptului de vot pentru tineri.

În emisiune am aflat și despre gândurile și planurile Anei Maria Banu, privind perioada de după studii.

După facultate, îmi propun să urmez un program de masterat în comunicare și sociologie, profesional, nu cred că mi se potrivește acum domeniul politic, vreau să mă implic mai mult în cotidian.

Prin rezoluția adoptată pe 5 mai, Parlamentul European a salutat cererea oficială a Moldovei de aderare și a spus că UE trebuie să acorde acesteia statutul de stat candidat. Marinescu a arătat cum apreciază șansele Republicii Moldova de a fi primită în Uniunea Europeană și care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească.

A fi stat candidat presupune îndeplinirea unor cerințe. În acest moment politic, cred că Ucraina și Moldova ar trebui să primească statutul de stat-candidat. Ar limpezi și situația politică din cele două state pentru că ar fi clar drumul către Vest. Este un moment favorabil, dar nu va fi simplu pentru că există state care manifestă ceva opoziție, dar cred că se va reuși ca cele două state să devină state candidate. Europarlamentarii români susțin acest lucru. Totul depinde de decizia Consiliului. Acolo trebuie foarte multă diplomație.

Profesorul Abraham a analizat șansele de aderare ale Republicii Moldova maturitatea clasei politice de la Chișinău pentru a parcurge drumul integrării.

Sunt 3 chestiuni: oportunitatea de a le invita să devină țări candidate, existența unor dificultăți în realizarea negocierilor efective cu cele două state pentru că ambele state au o uriașă problemă: nu gestionează de facto controlul pe care îl au pe teritoriul național avut de iure. A treia chestiune e cea a gestionării politice în cele două state. E un moment de emoție, de război, de tensiune, dar trebuie văzut ce se va întâmpla în viitor și dacă tabăra pro europeană va fi suficient de puternică astfel încât să tragă după ea și restul societății.

Are Uniunea Europeană în vedere redesenarea hărților de transport către estul Europei o dată cu perspectivă aderării Ucrainei, a Moldovei și a Georgiei? Dacă da, va beneficia și România de acest lucru? La aceste întrebări a răspuns Marinescu.

E în pregătire o propunere legislativă de adăugare la modificarea regulamentului TNT a rețelelor de transport și energie și această propunere va veni suficient de repede pentru extinderea hărților TNT către Ucraina și Moldova și către Georgia, dacă ne referim la maritim. Modelul va fi similar cu Balcanii de Vest. Balcanii de Vest sunt trecuți în hărțile europene. Pe același model, Banca Europeană de Investiții pregătește un program de investiții pentru infrastructura din Moldova și Ucraina. Infrastructura, dacă se extinde către Molodova sau către Ucraina, trece și prin România și atunci este evident că vom avea grijă de acele coridoare. Va beneficia și România de această extindere.

Ana Maria Banu a reliefat, la finalul emisiunii, în ce măsură școala de astăzi pregătește tinerii pentru joburile viitorului.

Cred că școala joacă un rol esențial în pregătirea tinerilor pentru viitor. Ea ne ajută să ne integrăm în societate și să înțelegem lumea în care trăim. E locul unde interacționăm cu persoane cu vastă experiență de viață, putem învăța de la ele, ne ghidează și să ne ajută să înțelegem schimbarea și cum să avem rol activ în societate. Cu studiile de la SNSPA ma simt pregătită pentru lumea profesională și pentru societatea de mâine și sunt sigură că știu să îmi croiesc drumul în societate.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Regizor artistic: Sebastian Chelu

Producător: Ion Stavre

***

Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale. Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR, pe pagina de Facebook a canalului TVR1 și pe Instagram.
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.