Vineri, 29 aprilie, ediția ”Observatori la Parlamentul European” - Europe of Tomorrow a adus în atenție teme fundamentale pentru viitorul Europei și al României: agricultura și așteptările tinerilor studenți români de la Uniunea Europeană. | VIDEO

Invitații ediției au fost:

1. Europarlamentar Carmen Avram, grupul S&D, cu care am discutat despre agricultura în contextul războiului din Ucraina

2. Prof. Univ. Dr. Erika Marin ASE, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, Director al Departamentului de Statistică şi Econometrie, însoțită de doi studenți, cu care am discutat despre educație.

3. Student ASE Roșca Victor Adrian

4. Student ASE Bratu Sara

Concomitent cu această emisiune, pe 29 și 30 aprilie, sesiunea plenară a Conferinței privind viitorul Europei se va reuni pentru ultima oară la Strasbourg pentru a-și finaliza propunerile.

Am început discuția cu Eurodeputatul Carmen Avram care a ridicat, în Parlamentul European, problema reducerii pesticidelor cu 50% și a fertilizatorilor din agricultură. Comisia Europeană a revenit și nu mai impune această limită. Carmen Avram susține contrariul. Întrebată ce se ascunde în spatele acestui joc de procente, invitata noastră a răspuns următoarele:

„Eu nu susțin contrariul. Adevărul este în felul următor: Comisia a ieșit inițial cu un prim draft al documentului care prevedea acest procent de 50%, apoi la retras la presiunea Consiliului, care aflase pe surse despre acest fapt. Comisia a revenit cu a doua propunere de regulament pentru reducerea pesticidelor care s-a scurs pe surse, din nou, în presa de la Bruxelles. În această propunere apare procentul de 40%, care, din păcate, pentru România și pentru alte state nu se face diferențierea pentru caracteristicele și situațiile fiecărui stat membru în parte. De exemplu: România folosește un sfert din cantitatea medie de substanțe chimice folosite în UE și folosim de șase ori mai puține substanțe chimice în România decât se folosesc în Olanda. Nu este normal și înseamnă că noi cu această reducere ne lăsăm culturile să moară - producția va fi mai mică - iar Olanda va rămâne pe piață și va continua să fie cel mai mare exportator de produse agroalimentare din Uniunea Europeană. Dar, niciuna dintre aceste variante nu este prezentată oficial de UE în Comisie, urmează să fie pusă în discuție în vară. Eu am propus să fie aplicat la nivelul UE nu fiecărui stat în parte”.

Întrebată care ar fi soluția ca România să iasă câștigătoare în urma acestor reglementări, eurodeputatul Carmen Avram a răspuns:

„Soluția ar fi ca fiecare stat membru să respecte legislația europeană. Dar, legislația europeană trebuie să țină cont de fiecare stat în parte pentru că România are o mare agricultură, Austria face mai puțină agricultură, Malta nu face aproape deloc agricultură și nu poți impune același procent pentru fiecare stat. Fiecare își poate calcula până unde poate să reducă în discuție cu teritotiul astfel încât să-i rămână producția”.

Despre modificarea PNRR și despre sistemul de irigații, Carmen Avram a intervenit în Parlamentul European și ne-a declarat:

„Comisia Europeană a lăsat să se înțeleagă că PNRR poate fi modificat. Se poartă discuții despre PNRR. Unele decizii le dă fermierilor un răgaz. Noi degeaba avem fermieri dacă nu avem apă. Nu mai suntem în situația să riscăm milioane de hectare de cultură. Guvernul face în continuare demersuri, Comisia nu spune nu, avem șanse să modificăm acest PNRR”.

O altă temă de discuție cu Carmen Avram a fost despre criza alimentară, în contextul războiului din Ucraina, susținând că, în ceea ce ne privește, România joacă o carte mare. Suntem mari producători de ulei și putem suplini deficitul.

Prof. Univ. Dr. Erika Marin ASE, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, Director al Departamentului de Statistică şi Econometrie, a realizat o cercetare specială pentru emisiunea noastră, despre felul în care tinerii văd viitorul Uniunii Europene.

Rezultatele sunt foarte interesante.

Studenții Sara Bratu și Victor Adrian Roșca au răspuns la acest sondaj că îmbunătățirea accesului la educație este important pentru ei.

Întrebați dacă vor să-și termine studiile în România sau să plece în străinătate, ei au răspuns:

Victor Adrian Roșca: „Eu mă număr printre studenții care doresc un master în afară și după să mă întorc. Cred că străinătatea, la nivel de master, poate ajuta foarte mult. Dorec să mă întorc în țară. Există posibiliatea să trăiești bine și aici, în orașele mari. Vreau să urmez o carieră în domeniul ecomonic în România”.

Sara Bratu: „Alegerea mea s-a bazat pe a pleca din țară și de a termina studiile în afară. Dezvolatarea personală în străinătate este mai bună. Experiența în România a fost bogată. Poți găsi oportunități atât în țară cât și dincolo de granițe”.

Prof. Univ. Dr. Erika Marin ASE susține că ceea ce îi determină pe tineri cel mai mult să plece nu este neapărat calitatea educației ci, spre uimire, dezvoltarea personală.

În încheierea emisiunii, am vorbit cu Eurodeputatul Carmen Avram despre strategia forestieră. În opinia invitatei, este suficientă o strategie forestieră națioanală. UE alocă fonduri pentru salvarea pădurilor și pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Producător: Ion Stavre

Moderator: Monica Ilie Prica

Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale.

Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR (https://www.youtube.com/c/TVRcanaluloficial), pe pagina de Facebook a canalului TVR1 (https://www.facebook.com/fanTVR1) și pe Instagram.

Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.