În ediția de vineri, 11 martie, a emisiunii Observatori la Parlamentul European au fost dezbătute teme precum: economia, justiția socială și locurile de muncă. Ediția s-a difuzat de la ora 13.00 exclusiv online pe TVR+, Youtube și Facebook.

Invitații emisiunii sunt:

• Europarlamentarul Maria Grapini, membru al grupului S&D
• Conf. univ. dr. Vasile Alecsandru Strat Ph.D. decan Bucharest Business School - ASE
• Ovidiu-George Firescu, student FCRP-SNSPA

Maria Grapini (raportor al Comisiei pentru control bugetar din PE) a deschis discuțiile cu o referire la rezoluția legată de statul de drept și condiționalitatea fondurilor europene. A abordat apoi, în calitate de vicepreședintă a Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din PE, problema scumpirii carburantului la pompă în mod nejustificat. „Există un dezechilibru între reglementările pieței interne și cele legate de protecția consumatorului, pe de o parte; pe de altă parte, cele care există la nivel european nu au fost bine asimilate de legislația română.”

Contextul creat de majorarea facturilor la energie electrică și de intenția de a se renunța la importul de gaze din Rusia în UE a condus discuția către politica de mediu a UE în viitor. Se redeschid centralele pe cărbune. „Există o revizuire, cumva, a poziției și a Comisiei europene și a Consiliului legat de ritmul în care să aplicăm măsurile pentru a trece la energie verde.” Maria Grapini consideră că „Acum avem șansa să dezvoltăm la noi producția de materii prime și de produse finite, adică să nu mai importăm, de exemplu, pâine congelată și să o facem la noi. Aici ar trebui, guvernul să se implice la măsuri prielnice, de la strategia fiscală, dacă vreți, încât să putem să folosim această oportunitate, să dezvoltăm industria prelucrătoare.”

PE caută soluții pentru criza refugiaților ucraineni. „Banii ajung la statele membre în funcție de numărul de refugiați. Va fi o cheie de alocare a acestor bani - știm că s-au dat deja 500 de milioane de euro pentru a putea să li se asigure condiții de cazare, la copii - școală, șamd.”

În calitatea sa de europarlamentar și membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din cadrul PE, Maria Grapini este de părere că România poate pierde fonduri europene în cadrul mecanismului de condiționalitate, mai exact de modul în care este aplicat acest mecanism în statele europene.

„UE creează politici de susținere a educației, programe Erasmus, schimburi de studenți. Săptămâna aceasta, la Strasbourg, am votat rolul politicii de coeziune în promovarea transformării inovatoare și inteligente a conectivității tip regionale, cu referire le educație.”

Polițele de asigurare RCA și despăgubirile în cazul falimentului societăților de asigurări s-au înscris în temele ediției.

Disparitățile regiunilor României a fost explicată din punct de vedere istoric, geografic, administrativ, din punct de vedere al infrastructurii de transport, dar și din cel al necesității de a păstra capitalul uman în zona respectivă, de către profesorul  Vasile Alecsandru Strat. „Dacă reușești să păstrezi capitalul uman, reușești să atragi investiții. Dacă atragi investiții, reușești să te dezvolți și să ajungi din urmă alte regiuni mai dezvoltate.” În acest context, profesorul a subliniat importanța educației universitare. „Acolo unde autoritățile locale împreună cu o universitate sau cu un centru de universități reușesc să creeze un pol important, acolo apare dezvoltarea foarte puternică. Pentru că atât companiile, cât și indivizii, cetățenii sunt atrași acolo. Tineretul caută o zonă în care să se dezvolte, adică o universitate în care să studieze. Dacă orașul respectiv este primitor, există o posibilitate mare ca acel tânăr să rămână, să-și dezvolte o familie și o carieră acolo.” Aceste lucruri pot influența decizia tinerilor de a mai emigra. „Universitățile noastre din România trebuie să se integreze cât mai bine în rețelele europene de cercetare, de inovare, să contribuie în programele Erasmus, să contribuie în rețele de cercetare sprijinite de Horizon sau altele.”

Consecințele războiului din Ucraina asupra economiei României și a celei europene au fost analizate de Vasile Alecsandru Strat care a apreciat că: „avem efecte pe care le resimțim acum, pe termen scurt - creșteri de prețuri, vom avea efecte pe termen mediu - și aici o să depindă de noi, în speță de România dar și de alte țări din UE, dacă ele vor fi niște efecte negative, adică generate de incertitudine: investitorii vor opri investițiile, vor faza investiții sau, unele vor fi anulate, sau vom fi un pol de stabilitate și atunci, fiind un pol de stabilitate, generezi atractivitate. Deci, efectele pot fi atât pozitive, cât și negative. Totul va depinde de modul de a face politică publică, de a comunica politica publică.”

Dar situațiile de criză pot aduce și anumite oportunități. „Sunt multe lucruri pe care le putem face și acest canal pe care îl dă educația este esențial. nu doar pentru a ne dezvolta noi, ci pentru a ne și prezenta în afară.”

Un alt subiect al ediției s-a referit la legătura care există între accesarea fondurilor europene și nivelul de trai. România ar putea face un salt real de prosperitate dacă ar absorbi în economie toate fondurile din PNRR. „Ca să putem să ajungem la o accesare totală, ar trebui să - în studiul nostru a reieșit - să atragem cu rata medie e UE.”

Educația/formarea continuă au fost o altă temă abordată de profesor.

Ovidiu-George Firescu și-a exprimat sentimentele față de războiul din Ucraina și față de situația economică globală și socială actuală. „Economia este și va fi puternic afectată de război. Eu, emoțional, mă simt destul de afectat de o stare de nesiguranță atunci când liderii vorbesc despre arme nucleare, baze nucleare și alte feluri de arme periculoase, cu potențial de distrugere în masă.”

România este codașă la absorbția fondurilor europene. În opinia lui Ovidiu-George Firescu, acest fapt este o consecință a lipsei de educație financiară. „Mai mult de 60% din companii dau faliment în primii 5 ani de la deschidere. Educația antreprenorială și educația financiară se face superficial în școli.”...„Părerea mea este că ar trebui să se aloce mai mulți către zonele defavorizate din România, copiilor care nu au norocul pe care, poate l-au avut unii dintre noi, reabilitarea școlilor sau construirea unora noi, dotate cu laboratoare performante. Fondurile europene nu sunt atrase în România deoarece tinerii sub 30 de ani nu sunt îndrumați cum trebuie. Aceștia nu știu cum pot solicita fonduri europene, ce fel de proiecte ar trebui să aibă ca acestea să fie acceptate. Iar datorită legislației stufoase și greoaie, capacitatea adminstrativă redusă în domeniul absorbției fondurile europene sunt greu de accesat.”

În finalul emisiunii, Vasile Alecsandru Strat a făcut făcut o analiză statistică asupra realității economice din România.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Producător: Ion Stavre

Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.