Cercetarea, inovarea, recunoașterea valorilor în domeniu, cum va arăta în viitor Uniunea Europeană sunt câteva din subiectele abordate în ediția de vineri, 6 mai, a emisiunii ″ Observatori la Parlamentul European ″, difuzată exclusiv online, pe canalul oficial de YouTube al TVR.
Invitații emisiunii au fost:
- Anca Dragu, senator USR, membru în Comisia de Afaceri Europene a Senatului României
- Popescu Miruna-Maria, studentă la SNSPA
- Prof. Univ. Dr. Eduard-Gabriel Ceptureanu, Facultatea de Management, ASE
Sub genericul OBSERVATORI LA PARLAMENTUL EUROPEAN, dezbaterile ce au ca temă generală Europa viitorului.
În cadrul reuniunii finale, care a avut loc săptămâna trecută la Strasbourg, plenul Conferinței pentru viitorul Europei a ajuns la un consens cu privire la proiectele finale de propuneri. Au fost adoptate 49 de propuneri, ce includ peste 300 de măsuri de implementare, împărțite în nouă teme. O parte din reformele pe care autoritățile europene le pregătesc pentru perioada următoare au fost reflectate în emisiune.
Plenul Conferinței pentru viitorul Europei a avut ultimul episod. Ce i s-a părut mai interesant dintre cele 49 de propuneri prezentate și dacă există vreo propunere din România care a atras atenția în mod special, am aflat de la Anca Dragu, senator USR.
A fost o muncă foarte intensă în anul în care s-au desfășurat toate dezbaterile în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei. Sunt concluzii la care nici nu speram să ajungem acum câțiva ani. Cea mai importantă concluzie pare a fi, de departe, cea a necesității revizuirii tratatelor. Mi se pare importantă și propunerea privind listele trans-naționale. În cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene am discutat această propunere. Interesante mi se par și propunerile din zona de sănătate și educație. Pentru sănătate se vine cu o viziune nouă: în primul rând se propun standarde minime pentru sănătate la nivelul Uniunii Europene. România a trecut prin șocuri semnificative în ceea ce privește calitatea sistemului de sănătate. Eurodeputatul Alin Mituț a propus un mecanism european pentru a face față unor situații care vizează marii arși. Este o propunere care are la bază o situație prin care România a trecut. Tot în sănătate s-a propus o listă de medicamente esențiale la nivelul UE, parte a acestui concept de servicii medicale uniforme în toată Uniunea Europeană. Pentru educație sunt multe propuneri. Una importantă este cea legată de educația civică în școli, care să cuprindă informații despre UE, despre principii și mecanismele democrației și valorile de bază ale Uniunii Europene. E importantă și partea economică, economia circulară și scurtarea lanțurilor de producție au fost intens discutate în grupurile tematice pe economie. Aici România are foarte mult de făcut și trebuie să prindă un tren exterm de important.
Profesorul Eduard-Gabriel Ceptureanu este răspunzător în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării cu reforma carierei de cercetător. Unul dintre obiectivele propuse în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei este reducerea dependenței UE de actorii străini în sectoarele economice strategice. Pe lângă stimularea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare se propune promovarea cercetării în domeniul noilor materiale și tehnologii, precum și a utilizării inovatoare a materialelor existente, evitând totodată dublarea în cercetare.
Dacă se poate ajunge la o unitate a cercetării în interiorul UE și cum poate fi caracterizat nivelul cercetării în România am aflat de la profesorul Ceptureanu.
Sunt fonduri substanțiale alocate de UE, prin Programul de Redresare și Reziliență, sume de ordinul sutelor de milioane de euro, care să sprijine activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare la nivel național. Putem vorbi si de sprijinul dintre diferite entități europene. Mai multe universități din România au aderat la marile rețele de universități, implicit, de cercetare la nivel european. Vorbim de sprijinul doctoranzilor, o zonă în care, în România, în ultimii ani, constatăm faptul că există o scădere dramatică a numărului de doctoranzi, inclusiv pe parte tehnică și vorbim de sprjinirea întregului sistem de cercetare, dezvoltare și inovare având în vedere faptul că numărul de cercetători din România, conform rapoartelor europene, este în scădere cu 1,7% în 2020 comparativ cu 2019. Prin mecanisme, puse la dispoziție de UE, putem încerca să dăm un suflu nou părții de cooperare la nivel național și internațional. România nu a reușit să atingă target-ul de 1% din PIB, alocat pentru activitățile de cercetare. Se dezvoltă rețele de cunoaștere, de schimb de experiență. Din punctul meu de vedere, România este integrată în toate fluxurile europene. Avem o zonă - nucleu de cercetători în România care produc valoare adăguată, recunoscută nu doar la nivel european, ci internațional.
Una dintre propunerile Conferinței pentru viitorul Europei se referă la o integrare mai mare în domenii precum energia și apărarea și, ce este mai interesant, dreptul de inițiativă legislativă al Parlamentului European și de eliminare a deciziilor în unanimitate în Consiliu.
Erau domenii pe care Parlamentul European putea veni cu proiecte pilot și dezbătea proiectele propuse de Comisia Europeană. Sunt mai multe aspecte pentru care Parlamentul European avea putere limitată. Separarea puterii de decizie asupra anumitor subiecte la nivel nivel național și european a fost un proces de durată. Și azi avem dispute pe anumite subiecte. Sănătatea este ridicată, cu această ocazie, la rang de politică la care UE să aibă atribuții într-o manieră centralizată. Este această relație între național și european, dar ar mai fi un motiv pe care îl văd eu cu ochii finanțistului. Uniunea Europeană are nu suficiente resurse financiare. Să nu uităm că bugetul UE este numai 1.02% din produsul național al statelor membre. Bugetul SUA este 20% din bugetul statelor americane. Dacă vorbim de puterea financiară, atunci acest 1% din produsul național intern este o sumă care nu oferă suficiente pârghii economice și de finanțare pentru proiecte la nivelul Uniunii. (Anca Dragu)
Despre când se vor putea face modificările legislative, pentru că este vorba de modificarea tratatelor, a vorbit Anca Dragu.
Modificarea tratatelor trebuie să înceapă printr-o decizie a Consiliului, conform tratatelor Uniunii Europene, avem art. 48 din tratat, care ne spune ca avem nevoie de decizia Consiliului. Aceste concluzii ar putea fi discutate în Consiliul din iunie și ar trebui să avem și un vot pe această propunere. Nu e un proces simplu și rapid, dar contează că avem acest obiectiv. Partidele din România sun parte din marile familii ale politicii europene. Această relație între Parlamentul Național și cel European va fi una funcțională. Trebuie să începem, începem cu decizia Consiliului, acest proces va necesita discuții, runde de negocieri, dar direcția este clară.
Studenta Popescu Miruna-Maria a evidențiat cât de mult sunt interesați tinerii de deciziile care se iau la Bruxelles.
Tinerii, în general sunt interesați de ceea ce se întâmplă la Bruxelles, asta pentru că deciziile sunt importante pentru viața și viitorul lor. De exemplu, combaterea șomajului în rândul tinerilor. Importantă este și capacitatea de inserție profesională a acestora. Pentru tineri, studiile și formarea în altă țară s-au dovedit a fi de mare ajutor pentru ca aceștia să își dezvolte competențele și șansele în carieră
Cercetarea și inovarea reprezintă domenii esențiale pentru viitorul Europei. Profesorul Ceptureanu a prezentat perspective avute de tinerii din România pentru a-și dezvolta o carieră de cercetător.
Începând din 2014, prin Strategia Națională de Cercetare și Dezvoltare, s-a încercat să se acorde o atenție mai mare sprijinirii tinerilor cercetători din România. Marea problemă e legată de finanțare. Cu mai puțin de 1% din PIB, alocat pentru cercetare, nu poți realiza cercetare la nivel de top decât la nivelul unor insulițe de competențe. Ar trebui alocat mai mult pentru cercetare, undeva la 3,5% din PIB. În România există un nucleu de cercetători de o calitate excepțională. Aceștia produc peste 10.000 de articole pe an, un indicator foarte bun de măsurare a performanței sistemului. În România, anual, se depun 1000 de brevete de invenție, din care sunt aprobate 3-400. În aceste echipe de cercetători regăsim și tineri. Programul Național de Redresare și Reziliență vine cu o zonă specifică adresată doctoranzilor și postdoctoranzilor. Vorbim și de o reformă radicală a carierei de cercetător în sensul în care vom încerca să o compatibilizăm cu tot ce înseamnă bunele practici europene. Din acest punct de vedere, avem suport substanțial din partea Bancii Mondiale. Vrem să transparentizăm tot ce înseamnă procesul de selecție. Toate posturile de cercetare, scoase la concurs, în România vor fi publicate în platforma europeană. Trebuie să avem în vedere performanța. Vom încerca să introducem criterii unice de promovare pentru tineri, la nivel național. România are a cincea diasporă din lume. Sunt mulți cercetători tineri din România, care, în loc să creeze aici, să își utilizeze resursele intelectuale în România, lucrează în universități străine.
Cercetarea are nevoie de o legislație nouă. Dacă este pregătit Parlamentul să livreze această legislație am aflat de la Anca Dragu.
Cu siguranță avem nevoie de legislație, dar avem nevoie de finanțare. Este componentă în PNRR, dar, din pacate a pierdut ceva start, am ajuns de pe penultimul loc pe ultimul loc. Ne-au luat-o înainte vecinii bulgari, chiar la mai multe capitole. Parlamentul este pregătit să aducă un cadrul legal mai bun pentru cercetare în România, dar avem nevoie de Guvern care să vină cu mai multe resurse financiare. Parlamentul nu are această putere executivă să aducă aceste resurse financiare, din păcate. Trebuie să avem în vedere golurile cu care România se confruntă când vine vorba de investiții, de producție, de procesul de industrializare în care batem pasul pe loc de mulți ani și, ca atare, un nivel al veniturilor publice foarte scăzut care permite o finanțare foarte modestă a multor domenii, inclusiv cercetare, dezvoltare.
Profesorul Ceptureanu a adus câteva completări:
Ar trebui implicat mai mult mediul privat. România este la nivelul Italiei în ceea ce privește cofinanțarea proiectelor de cercetare de către mediul privat. Există un interes cert din partea companiilor private de a fi implicate în procese de cercetare și dezvoltare.
Astăzi are loc la sediul Comisiei Europene o informare tehnică cu reprezentanții secretariatului comun al conferinței pentru viitorul Europei. Anca Dragu a arătat care este următorul pas după această conferință care a colectat un număr impresionant de propuneri referitoare la felul cum va arăta în viitor Uniunea Europeană.
Imediat ar trebui ca experții Comisiei Europene să vină cu propuneri concrete pentru modificări în zonele care pot fi implementate propuneri prin directive sau regulamente. Acest lucru se poate face într-un orizont de timp foarte scurt. Printre concluziile Conferinței se numără consultarea periodică a cetățenilor europeni.
Studenta Popescu Miruna-Maria a prezentat câteva propuneri pe care le-ar face oficialităților de la Bruxelles referitor la Europa viitorului.
UE dispune de multe instrumente care pot veni în sprijinul tinerilor pentru ca aceștia să participe la construirea societății. Văd necesar a se dezvolta mai multe programe care să unească tinerii, să îi încurajeze să își exprime punctul de vedere, programe care să împărtășească valorile europene, spre exemplu, programe precum Erasmus. Cel mai important domeniu în care trebuie să se investească este educația. Viitorul se arată digital, ar trebui să se investească mai mult în educația digitală, în tehnologie.
Una dintre marile probleme în România este materializarea cercetării în producție de serie, în producție de masă. România nu are companii puternice deci nu are cine să preia rezultatele de excepție. Ce faci cu un rezultat foarte bun? Fie nimic, fie îl vinzi în condiții umilitoare. Ce se poate face în direcția aceasta, a trecerii rezultatelor cercetării în producție de serie? Am aflat de la profesorul Ceptureanu.
Soluțiile sunt multiple: una ar fi atragerea cercetătorilor cu experiență din străinătate, oameni care au și contacte în companii străine și pot contribui la creșterea calității sistemul național de cercetare și dezvoltare. Prin PNRR există o axă de 185 de milioane de euro care se adresează strict atragerii de cercetători cu experiență în România. Universitatea Babeș Bolyai a reușit colaborarea cu cercetători de renume mondial, atrăgându-i în cadrul universității pentru a crește rating-ul și prestigiul. Acest lucru le permite să acceseze mai multe resurse pentru cercetare, inclusiv din mediul național. Pe de altă parte vorbim de rețelele de colaborare la nivel european.
Miruna Popescu și-a exprimat opinia despre nivelul cercetării în România și interesul tinerilor pentru cercetare.
Din păcate, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, anul trecut, au avut cel mai mic procent, în raport cu produsul intern brut din ultimii 6 ani, ceea ce a condus România pe ultimul loc în UE. România nu ține pasul cu ce se practică în restul Europei. România este o piață de desfacere pentru produsele altora. Știu că sunt studenți care fac stagii de cercetare și sunt ajutați de cadre didactice de la SNSPA.
Pandemia și războiul din Ucraina au accelerat transformările Uniunii Europene. Parlamentul a demarat reforma Actului electoral al Uniunii, încercând să transforme cele 27 de alegeri separate din prezent, cu normele lor divergente, într-un singur scrutin european.
Și vedem câteva schimbări importante: 28 de eurodeputați suplimentari aleși pe liste valabile pentru întreg teritoriul Uniunii Europene, care trebuie să asigure o reprezentare geografică echilibrată. Această propunere a fost explicata de Anca Dragu.
Este vorba de o nouă abordare în care să existe un număr de palamentari europeni care să fie aleși la nivelul UE. De exemplu, pentru grupul RENEW, din care USR face parte ar putea fi un număr de 5-7 poziții care să primească votul cetățenilor europeni din toată Uniunea Europeană. Se duce acest vot dincolo de bariera națională. Este o încercare de a accelera integrarea europeană pentr că, dacă rămânem enclavizați în diferite subiecte, care țin de politicile publice sau de modul ăn care sunt aleși eurodeputații, atunci procesul de integrare europeană, cu siguranță, stă pe loc. Am putea avea și noi, România, pe aceste 28 de locuri, candidați din partea fiecărei familii politice. Dacă vom avea mai multe resurse la nivelul UE și drept de inițiativă legislativă la nivelul Parlamentului European, procesul de integrare va fi unul clar accentuat.
O altă propunere de reformă a Uniunii Europene a vizat dreptul cetățenilor de a vota pentru președintele Comisiei Europene. O astfel de încercare a avut loc și la ultimele alegeri europene, dar s-a renunțat la ea. La ultimele alegeri, deși a existat înainte de alegeri înțelegerea conform căreia am avut un candidat cap de listă, Manfred Weber, de la PPE, totuși el nu a ajuns Președintele Comisiei Europene. Acest subiect a fost detaliat tot de Anca Dragu.
Există această practică în diferite state ale lumii în care de la alegerile parlamentare să se spună care este candidatul la Președinția țării și la funcția de premier, astfel încât oamenii să voteze în cunoștință de cauză. Dacă votez acest partid, voi avea ca premier pe ... Este vorba de o trasnparență a procesului și de un vot în cunoștință de cauză. Cea mai importantă concluzie pentru democrația europeană este faptul că noi, aleșii, politicienii, vom intra în dialog continuu cu cetățenii din toate domeniile vieții economice, cu toate părțile interesate de mersul societății.
În România nu prea funcționează principiul competenței. Contează mai mult al cui ești decât ce ști să faci, iar tinerii simt acest lucru. Colega profesorului Ceptureanu, Erika Marin, a realizat o cercetare pe 180 de studenți de la ASE și rezultatul nu surprinde: 40% dintre ei doresc să plece din țară. Este un aspect de management la nivel macro.
Profesorul Ceptureanu a făcut câteva recomandări decidenților politici pentru atenuarea fenomenului:
760.000 de persoane cu studii superioare, 22% din totalul emigranților din România sunt persoane care au studiat aici, au utilizat resursele țării și le fructifică în alte părți. Este o tragedie. Dintre toiate țările membre UE fenomenul este cel mai accentuat. Procentul persoanelor cu studii superioare care pleacă din țară este mai mare decât al celor care finalizează învățământul terțier. Sunt informații publice oferite de EUROSTAT. Soluțiile sunt date de investiții în tineri, în menținerea lor în țară. Până nu vom utiliza criterii meritocratice în zona publică, nu vom reuși.
Problema recunoașterii valorilor în domeniu. Nu avem un mecanism de stimulare a tinerilor cu idei. Despre cum stimulăm creativitatea în România, ce se face pentru stopa migrarea tinerilor spre alte țări a vorbit Anca Dragu.
Mă uit la legea privind internship-ul, un pas important în cariera unui tânăr, trebuie să îi aducem la masă pe angajatori și pe tineri ca să vedem ce consideră fiecare că trebuie îmbunătățit și să găsim o formulă funcțională. Oamenii se gândesc, când revin în România dacă România le oferă aceleași condiții de viață ca țările din Vest. Și eu, când m-am întors în România, vorbeam cu prieteni din Belgia și îmi spuneau: nu am curajul tău să vin în România pentru că am probleme de sănătate și nu cred că sistemul de sănătate românesc ar face față sau nu știu dacă școala ar fi la nivelul școlii la care copilul merge în Belgia. Problemele acestea trebuie rezolvate.
***
Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale.
Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR (https://www.youtube.com/c/TVRcanaluloficial), pe pagina de Facebook a canalului TVR1 (https://www.facebook.com/fanTVR1) și pe Instagram.
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.
***
Moderator: Radu Rădulescu
Regizor artistic: Sebastian Chelu
Producător: Ion Stavre
