Despre provocările și transformările societății de mâine ați aflat în ediția e misiunii „Observatori la Parlamentul European - Europa de mâine”, din  4 februarie, ora 13.00, difuzată online, exclusiv pe TVR+, Youtube și Facebook.

Invitații emisiunii au fost:

eurodeputatul Vlad Botoș, membru al grupului RENEW Europe, vicepreședinte al comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European

conf. univ. dr. Radu Toma, Facultatea CSIE-ASE, specialist în securitate cibernetică

Andrei Velio, antreprenor VELBA

Eurodeputatul Vlad Botoș s-a referit la avantajele aderării României la Uniunea Europeană ( din anul 2007): o democrație mai solidă, investiții majore, creșterea economiei private și a PIB-ului.

Despre serviciile digitale și legislația care dă direcțiile principale de control în domeniul Internetului, a spus că  „este foarte important ca datele colectate să respecte drepturile consumatorului. Sunt acțiuni clare, care sunt definite ca ilegale în orice mediu s-ar găsi ele”.

În calitatea sa de vicepreședinte al comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, eurodeputatul a spus că prioritățile acestei comisii sunt „semnarea protocoalelor de colaborare cu toate statele membre și urmărirea respectării regulamentelor în ce privește programarea fondurilor de coeziune.” Europarlamentarii pot contribui la absorbția fondurilor europene prin „informări despre aceste fonduri, pentru ce pot fi făcute și cine le poate cere.” Așadar, sunt foarte importanți primarii care au viziune și știu cum să acceadă la absorbția fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților și a României. „Fondurile dedicate dezvoltării regionale, politicii de coeziune vor veni separat de fondurile PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență al României). Tocmai de aceea, autoritățile locale și regionale trebuie să fie pregătite pentru le folosi pentru proiecte care să ridice comunitățile pe care le reprezintă. Și digitalizarea e o cincime din toate fondurile acestea PNRR.”

Despre digitalizarea serviciilor publice din România a spus că sunt „foarte multe lucruri de îmbunătățit” și că „avem de învățat cum de au reușit estonienii să își digitalizeze toată administrația publică. Și cred că avem capacitatea umană pentru a face acest lucru.” Iar instituțiile europene ar trebui să lucreze pentru a stopa exodul dinspre Europa spre SUA.

Referitor la circulația liberă a mărfurilor și la intrarea României în spațiul Schengen, Vlad Botoș a făcut o distincție clară: „mărfurile trebuie să circule liber în UE, indiferent că suntem, sau nu suntem în Schengen. O mai bună organizare a vămilor ar duce la eliminarea acestor impedimente și a timpilor de așteptare.” „UE poate să faciliteze negocierile dintre România și Ungaria, dintre România și Bulgaria, pentru ca producătorii români și bulgari să nu se mai lovească de acest impediment al controalelor și al dezorganizării granițelor. Intrarea României în spațiul Schengen depinde acum doar de România.”

Profesorul Radu Toma a vorbit despre dezvoltarea serviciilor digitale în Uniunea Europeană și a menționat că aceste servicii vor fi reglementate prin prevederi care pun accent pe centre și hub-uri inovative. „Problema securității digitale este strâns legată de nivelul de securitate asigurat și de nivelul de digitalizare Sunt proiecte, afaceri și businessuri care pot fi digitalizate spre 100% sau sunt altele care pot fi digitalizate într-un procent mai mic, 10%-15%, în funcție de specificul fiecăruia.”

.”

Procesul digitalizării din UE utilizează anumiți termeni de specialitate și anumite tehnici cu privire la ariile de investiție. Profesorul a explicat ce semnificație au termeni precum: Indexul Economiei și Societății Digitale (Digital Economy and Society Index - DESI), inteligență artificială, Cloud/HPC - Supercomputing – Calcul cuantic, Industria 4.0 – IoT (Internetul Lucrurilor) – Robotizare/Automatiazare, Blockchain, Finante digitale - Fintechtoate hub sunt sus, sau securitatea cibernetică și a prezentat elementele pe baza cărora se fac statisticile.

Cu o experiență diversă, de la testarea jocurilor până la a fi proprietar de firmă, Andrei Velio, a subliniat importanța „primordială” a digitalizării unei companii  multinaționale iar investițiile în tehnologizare și digitalizare sunt esențiale. „O platformă de business intelligence colectează miliarde de date pe care, ulterior, le transformă în niște analitici care pot ajuta businessurile să ia decizii rapide și inteligente. Digitalizarea mediului privat este peste UE, având în vedere toate companiile multinaționale care investesc în România și profesioniștii desăvârșiți pe care îi avem. Următorul pas este sistemul public. Trebuie să scăpăm de dosarul cu șină, de statul la coadă, de completarea formularelor cu pixul, ș.a.m.d.” Trebuie să venim cu niște soluții de platforme online care să ne ajute să eliminăm aceste obstacole.”

Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).

***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.