Vineri, 27 mai, ați putut urmări o nouă ediție a emisiunii  ″ Observatori la Parlamentul European ″ pe canalul oficial de YouTube al TVR, centrată pe teme precum: educația, transformarea digitală, schimbările climatice și mediul.

După un an de discuții, decizii și colaborări la care au participat cetățeni din întreaga Uniune cu privire la Europa în care ar dori să trăiască, la 9 mai 2022, de Ziua Europei, s-a încheiat oficial, la Strasbourg, Conferința privind viitorul Europei. Copreședinții Comitetului Executiv al conferinței au prezentat un raport final cuprinzând cele 49 de propuneri adresate președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

Propunerile au acoperit nouă teme: schimbările climatice și mediul, sănătatea, o economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă, UE în lume, valori și drepturi, statul de drept, securitate, transformarea digitală, democrația europeană, migrație, educație, cultură, tineret și sport. Propunerile au inclus obiective generale și peste 300 de măsuri concrete, iar cele trei instituții examinează în prezent modul în care acestea pot fi puse în aplicare în mod eficace, fiecare în sfera sa de competență și în conformitate cu tratatele.

Invitații ediției de vineri, 27 mai, au fost:

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, deputat PSD, Ștefan Mușoiu

Student SNSPA Chişinău, Valeria Chirilă

Lector Univ. Dr. Vladimir Enăchescu, ASE București

Există programe importante în sistemul educațional românesc care urmăresc educația în spiritul valorilor europene, în consonanță cu identitatea națională, cum sunt studiile europene. În ce măsură comisia de afaceri  europene a Camerei Deputaților poate contribui la asumarea valorilor europene și la formarea unui sentiment de apartenență la spațiul european, am aflat de la Ștefan Mușoiu.

Comisia de Afaceri Europene încearcă să transpună, prin comisa de resort din Parlamentul României, cele mai importante decizii de la nivelul legislativului european în legislativul românesc. Avem o serie de proiecte de opinie pe care ni le asumăm și care rezultă din o serie de dezbateri pe care le avem în cadrul comisiei cu parlamentarii români. Ulterior acestor dezbateri avem o serie de recomandări cu privire la armonizarea legislației europene. Comisiile de resort vin în sprijinul Comisiei de Afaceri Europene pentru a implementa această legislație europeană. UE are o serie de recomandări din perspectiva educației pe tot parcursul vieții și educației non formale care joacă un rol important în educația permanentă atât a tinerilor cât și a persoanelor de vârstă mijlocie sau persoanelor de vârsta a treia pentru că trebuie să fim permanent racordați la informațiile care sunt diseminate la nivelul UE, dar și la nivelul României. Contribuția noastră joacă un rol important din perspectiva interfeței dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și comisiile de resort din Parlamentul României.

În teoria valorilor vorbim despre valori universale, valori naționale. În contextul apartenenței la Uniunea Europeană, vorbim despre valori europene. Cum putem să definim aceste valori europene și care este relația lor cu valorile naționale a explicat profesorul Vladimir Enăchescu.

În încercările de a defini valorile s-a mers invers: s-a mers în ideea de a se afla ce nu sunt de fapt valorile. Valorile nu trebuie suprapuse cu elemente de natură psihologică. Ele trebuie să susțină elemente ce vin dintr-un caracter identitar, adică o reprezentare a unui filon care transcede generațiilor. Asistăm la o Europă diversă, care încearcă să se transforme și să devină unită, dar fără a anula tot ce înseamnă valori și iedntități naționale. Valorile europene nu vor veni niciodată să anuleze valorile și identitățile naționale. Dimpotrivă, vor căuta să promoveze idei precum toleranță, coeziune, cooperare, implicare, susținere, solidaritate. Solidaritatea o văd ca o expresie a ceea ce în momentul Revoluției Franceze însemna libertate, egalitate, fraternitate. O expresie cheie emblematică pentru acel moment, pentru Franța modernă de azi, dar extins la nivelul democrațiilor europene, vine și susține tocmai ideea de solidaritate, solidaritate pe care omenirea a îmbrățișat-o în fața valului pandemiei, care a venit și ne-a luat total pe nepregătite, dar și a conflictului din Ucraina.

În societatea contemporană, orientările valorice suferă modificări importante: toleranța înlocuiește normativismul, se acceptă diferențele și cunoașterea celorlalți. Se observă o orientare spre criticism și reflexivitate, deci ierarhiile valorice își pierd importanța și cedează locul orientării spre egalitatea valorilor, auto-exprimarea, auto-realizarea și prețuirea cunoașterii. Dacă este un semn de decadență sau un semn ce indică căutări febrile pentru un nou model de societate umană am aflat de la profesorul Vladimir Enăchescu.

În ceea ce privește valorile și ce se întâmplă pe plan social există o oarecare ciclicitate. Mulți le spun mode. Vine o succesiune de idei, dorințe și de valori. Valorile, în sine, pot fi înțelese dintr-o dublă perspectivă: sunt pseudo-valori, valori de suprafață, îmbrățișate cu mare repeziciune, și valorile de profunzime, ce necesită efort continuu, susținut, pe termen lung, pentru a putea fi atinse. Întorcându-ne la această căutare febrilă a valorilor, există o paradigmă care se cere a fi impusă, o paradigmă europeană care vine să se afirme pentru un spirit de coeziune și de rezistență într-un context geopolitic foarte tensionat, un context geopolitic instabil. Instabilitatea aduc după sine nevoia de securizare, o securizare pe care nu poți să o ai daca nu ai valori cu care membrii să se identifice.

Comisia pentru Afaceri Europene, condusă de Mușoiu, împreună cu Comisia pentru Politică Externă a organizat ieri o dezbatere care exprimă, în esență, preocuparea pentru viitorul Uniunii Europene. Tema a fost ”Leadership în politică, educație și diplomație - către o pace durabilă în societate″. Se poate observa un nivel din ce în ce mai scăzut al liderilor politici, un fenomen global, nu numai românesc. Despre cauzele acestui fenomen a amintit Ștefan Mușoiu.

Am organizat un eveniment la Parlament, în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene, împreună cu vicepreședintele Comisiei de Externe din Camera Deputaților, Benoni Ardelean. Conflictul din Ucraina generează o serie de temeri în rândul oamenilor, a oficialităților, în rândul Uniunii Europene, a structurii transatlantice NATO. E nevoie de o dezbatere intensă, cu toți factorii decidenți, cu societatea civilă, cu cea academică, cu oameni care își poate aduce aportul la o arhitectură a securității mult mai bună din perspectiva protejării granițelor externe ale UE. Din dezbaterile avute a reieșit faptul că pentru a avea pace, stabilitate în interiorul UE, e nevoie de a asigura securitatea și stabilitatea dincolo de granițele UE pentru că acest lucru este corelat cu o politică externă eficentă de preîntâmpinare a unor conflicte. O politică externă activă sau mai puțin activă poate avea repercursiuni asupra seucrității și păcii din interiorul UE. Războiul din Ucraina este dovadă clară a faptului că nu s-a făcut suficient pentru a preîntâmpina un conflict care are consecințe dezastruoase pentru oamenii din Ucraina. Dincolo de aceste drame umane, România și alte state suferă consecințe economice la nivel macro, care mai repede sau mai tarziu își vor pune amprenta asupra omogenității UE. Avem nevoie de o politică externă mai activă, mai agresivă, mai calibrată pe securitatea dincolo de granițele UE.

Comisia de afaceri europene a Bundestagului este extrem de importantă pentru Germania corelează permanent legislația europeană cu legislația internă. Mușoiu a evidențiat propunerile din ultima perioadă de timp pe care comisia, pe care o conduce, le-a făcut după ce a avut discuții cu colegii din comisiile similare din alte țări europene.

Recomandările discutate și convenite reprezintă o orientare valoroasă pentru comisiile din toate statele membre, asigură o viziune consolidată asupra normelor ce vor fi elaborate și discutate. Discuțiile bilaterale au loc prin intermediul secretariatului COSAC, atât informal cât și formal. Datorită faptului că membrii Comisiei de Afaceri Europene sunt membri și ai altor comisii se asigură o transmisie a rezultatului acestui dialog în procesul legislativ din Camera Deputaților. Sunt de remarcat propunerile de flexibilizare a cadrului normativ al energeticii, cu luarea în considerare a micilor producători și cu integrarea progresivă a preocupărilor pentru valorile europene și asigurarea unei pregătiri profesionale comparabile pentru lucrătorii din întreaga Uniune, a valorificării patrimoniului cultural comun și al adoptării legislației muncii la noile condiții ale societății digitale europene.

Valeria Chirilă a povestit cum se vede de la Chişinău viitorul Uniunii Europene.

În contextul evenimentelor desfășurate în Republica Moldova, în ultimii ani, se observă o direcție mult mai pronunțată de pro Vest. Acestea s-au observat după alegerile prezidențiale din 2020, când actualul președinte, Maia Sandu, a câștigat alegerile cu 57 de procente. Acesta a fost primul pas simțit în țară, însăși mobilizarea cetățenească spre un viitor potrivit necesităților noastre s-a făcut simțită. Autoritățile molovene se află pe cale bună prin adoptarea unor reforme cheie, în ceea ce privește democrația, statutul de drept și drepturile omului. Contextul războiului dintre Ucraina și Rusia a fost un al doilea element care arată orientarea spre Vest a Moldovei, grăbind cererea Moldovei de a deveni membru al UE. UE e cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova și cel mai mare investitor în țară.

Educația este un domeniu care a beneficiat major de integrarea europeană. Foarte mulți români au studiat în străinătate, puțini s-au întors. Dacă există o masă critică a acestor persoane, capabilă să producă o schimbare majoră în bine în societate am aflat de la profesorul Enăchescu.

Sunt foarte mulți tineri care se orientează către continuarea studiilor în străinătate. Între 15 și 17% dintre absolvenții de liceu merg la studii universitare în străinătate, dar sunt și studenți integrați în universitățile românești publice sau private, care decid ulterior să își continue studiile în străinătate. Adaptabilitatea foarte mare a tinerilor este vizibilă, se pot integra ușor oriunde, ceea ce demonstrează deschidere atât intelectuală cât și de natură social-psihologică. Orice societate dezvoltată este mult mai atractivă pentru tinerii români și acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernanții noștri și pentru strategii care construiesc România de mâine. Ai noștri abslovenți sunt atât de performanți încât sunt extrem de interesanți pentru societățile care îi adoptă. Diferența și schimbarea într-o societate este adusă de noile generații. Problema majoră, însă, se poate transforma prin această migrație pe care noi o observăm, faptul că vectorul necesar schimbării este din ce în ce mai puțin consistent. Dacă ar fi înțelept să analizăm și să utilizăm această resursă, o putem considera ca fiind ambasadori ai nosștri și vectori de schimbare care să transmită către țară spiritul și valoarea europeană sau mondială pe care ei o experimentează.

Centrele universitare de dincolo de granițele țării s-au dovedit atractive și pentru pașoptiști, și după aceea și înainte. Intelectualitatea românească a avut o șansă extraordinară de a se afirma în special în afara granițelor țării. Ce consider că e atractiv pentru tinerii nostri este mirajul unei vieți care le asigură un confort mai mare decât cel care ar putea fi cel de aici. Guvernanții trebuie să pună în practică politici de retenție a absolvenților de care noi avem nevoie ca să fie reconstruită România de mâine.

Conferința pentru viitorul Europei s-a încheiat. Concluzia generală este că este nevoie de mai multă integrare. Mai multă integrare presupune modificarea tratatelor, eliminarea conceptului unanimității. Mușoiu a subliniat cât de pregătite sunt țările europene pentru acest pas.

Putem trage o concluzie din discuțiile pe care le avem cu omologii din alte comisii din UE precum și din dialogul politic pe care îl purtăm cu UE pe marginea opiniilor noastre cu privire la actele programatice și normative emise de aceasta. Există un potențial imens de cooperare între statele membre, există atât dorință cât șiu cadrul parlamentar potrivit pentru o mai mare integrare. Situațiile excepționale reclamă decizii excepționale. Avem un context internațional care necesită un alt tip de abordare a deciziilor pe care trebuie să le luăm în UE. Ce se întâmplă dincolo de granițele europene creează anumite breșe în interior și acest lucru reclamă un alt tip de abordare.

Președintele Emmanuel Macron a propus de curând o reformă la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care eurodeputații au făcut apel în mod oficial la modificarea tratatelor Uniunii Europene. Dacă se va trece de la Europa cu două viteze la Europa cu trei cercuri am aflat de la Ștefan Mușoiu.

Europa s-a dezvoltat de-a lungul sutelor de ani diferit. Există decalaje foarte mari între statele din Vest și cele din Est și ca urmare a amprentei pe care și-a pus-o comunismul asupra modului de dezvoltare a societății civile în ansamblu în anumite state. Nivelele de civilizație diferă între Est și Vest. România și alte state au beneficiat de o infuzie de capital european. În cei 15 ani de aderare la UE contribuția României a fost de aproximativ 24 de miliarde de euro, iar infuzia de capital european a fost de aproximativ 68 de miliarde. În ceea ce privește perspectiva prezentată de Macron, împărtășesc viziunea sa de dezvoltare a UE, dar din perspectiva reducerii decalajelor dintre state într-un ritm alert. E nevoie ca România să investească foarte mult în dezvoltarea infrastructurii de sănătate și de transport, a celei energetice astfel încât nevoie de emigrație către statele din Vest să fie cât mai scăzută.

Faptul că foarte mulți studenți pleacă și nu mai revin, este un indiciu că ceva nu este în regulă… Valeria Chirilă a vorbit despre cariera pe care vrea să o urmeze după ce termină studiile și despre școala de astăzi care pregătește tinerii pentru joburile viitorului.

Absolvenții Facultății de Comunicare și Relații Publice au oportunități de angajare în domenii complet opuse, începând cu cel creativ, cel politic, administrativ. M-aș vedea într-un domeniu creativ, de exemplu manager la o casă de creație sau digital designer sau managerul uni proiect dedicat unei cauze sociale.

Creșterea avansată a digitalizării se simte de către toți în ultimii ani, cererea pe piață a specialiștilor în tehnologie, noi ca specialiști în comunicare avem puterea de a dicta direcția viitoarelor tendințe.

Patriotismul este considerat o valoare culturală deoarece introduce în cetățeni un sentiment de apartenență și obligație. Prin patriotism, se poate insufla protecția tradițiilor, istoriei și artei din fiecare regiune. Cum putem alinia mai bine patriotismul față de România cu apartenența la spațiul european a reliefat profesorul Enăchescu.

Patriotismul oferă rezistența în timp a unei națiuni și mi se pare esențial, poate mai important decât orice altceva. Discutăm de o perioadă de după 1989, când revolta indivizilor față de ce era anterior momentului 1989, a dus la o îndepărtare de naționalism și de ideile de patriotism. Migrația m-a pus în situația de a vedea români care renunță ușor la patriotism și la valori naționale și îmbrățișează ușor alte valori europene sau dincolo de cele europene. Patriotismul se cultivă de la o generație la alta și se tranmite, nu se învață cu ușurință și mai ales ăn contextul în care el a fost pierdut, neglijat. Există o rezistență față de patriotism, patriotism pe care ni-l dorim și avem nevoie de el. Vedeți ce se întâmplă în Ucraina și acolo asistăm la exemple concrete de patriotism pe care orice națiune ar trebui să le aibe. Ce face pentru a avea patriotism? O națiune își bazează rezistența pe câțiva piloni esențiali: trecut, istorie, actualitatea, pregătirea pentru viitor, educație și o rezistență în timp, respectiv sănătatea. Patriotismul dă o rezistență unei națiuni în fața conflictelor sau provocărilor care vin din alte zone.

Propunerile Conferinței includ o tranziție spre surse regenerabile de energie, ameliorarea problemelor din educație și a celor de mediu, progrese în tehnologiile digitale, în domeniul competențelor soft și al valorilor UE. Are România posibilitatea de a deveni un motor al Europei în aceste domenii? La această întrebare a răspuns profesorul Vladimir Enăchescu.

Tind să cred că prin potențialul uman de care dispune România, performanțele pe care unii le realizează în sfera IT, biosfera pe care România o ocupă din punct de vedere al spațiului geografic, poziția geostrategică, abilitățile pe care le avem nativ de a ne adapta cu mare ușurință la situații și provocări noi reprezintă chei pe care noi le putem folosi la a spijini acest demers european. Vedem zone care s-au dezvoltat, în special zona Clujului, în aceste domenii. Dezvoltarea poate fi limitată de spațiul avut la dispoziție, de contextul climatic, favorabil mai mult sau mai puțin. Toate acestea trebuie susținute prin politici și programe coerente afirmate de guvern și susținute din punct de vedere legislativ și economic. Integrarea europeană și susținerea unor astfel de demersuri poate fi generată și de țara noastră. România este membru cu drepturi depline al UE, care a avut rol și în conducerea UE.

Comisia Europeană și-a dat acordul pentru unele modificări în planurile naționale de redresare și reziliență. Ce ar trebui schimbat în PNRR-ul României a precizat Mușoiu.

În programul de redresare și reziliență nu e prins nimic din domeniul agriculturii. Solicitarea Ministerului Agriculturii a fost de a include îmbunătățirea sistemelor de irigații, lucru discutat la nivelul Comisiei Europene, există această perspectivă de a se ajusta programul național de redresare și reziliență. E un subiect discutat vis a vis de procentul de 9,4 % ce nu ar fi trebuit depășit din PIB-ul României pentru pensiile din sistemul public și este o impunere generată de partenerii români care au participat la aceste negocieri. Conform discuțiilor și contextului în care ne aflăm, acela de criză energetică se dicută la nivelul întregii UE o renegociere a programelor naționale de redresare și reziliență din perspectiva aprovizionării cu energie electrică și cu gaz. Criza energetică a generat creșterea artificială a prețurilor și este nevoie de o abordare diversificată din perspectiva reducerii dependenței energetice de Rusia și creșterii independenței energetice a UE.

Valeria Chirilă a dat exemple de propuneri pe care le-ar face oficialităților de la Bruxelles referitor la Europa viitorului.

UE ar trebui să se concentreze pe crearea locurilor de muncă pentru tinerii absolvenți, avem nevoie de un nou acord în Europa pentru a investi în tineri și să creăm un nou contract social. Granița europeană pentru tineret ar fi o soluție pentru șomajul în rândul tinerilor. Trebuie investite mai multe resurse în ei pentru a fi implicați în planificare, implementare și educare. Șomajul în rândul tinerilor nu poate fi considerat vina tinerilor ci este preocuparea întregii societăți. Acțiunea cauză-efect trebuie văzută acum pentru o cauză mai bună.

Cercetarea și inovarea reprezintă domenii esențiale pentru viitorul Europei. Enăchescu a evidențiat perspective ale tinerilor din România pentru a-și dezvolta o carieră de cercetător.

Cercetarea nu este cel mai finanțat domeniu din România din păcate. Posibilitățile de dezvoltare a unei cariere sunt limitate de perspectiva motivațională, ce i-ar putea susține mai ales de la începutul carierei. Majoritatea tinerilor își doresc să își dezvolte cariera care să le asigure un nivel de trai decent. Avem un filon interesant al tinerilor cercetători, ce vine din zona doctorală. Mare parte din universități au școli doctorale în care își definitivează studiile un număr generos de oameni foarte bine pregătiți, mare majoritate tineri. Marea majoritate este implicată în piața muncii în domenii specifice, cu toate acestea ei desfășoară muncă de cercetare extrem de riguroasă, care, ulterior, este valorificată. E un filon de care beneficiem și este fără investiție majoră. Pentru dezvoltarea de institute de cercetare suntem destul de performanți în anumite zone. La Măgurele avem centrul de cercetare de excelență la nivel mondial. Dincolo de aceste puncte cheie pe care le cunoaștem, cercetarea la noi în țară are nevoie de finanțare care vine în urma unei decizii politice. De când există legea educației niciodată alocarea bugetară nu a respectat legea. La fel și cercetarea are nevoie de o finanțare cât se poate de corectă pentru că reprezintă unul din vectorii care vin și dezvoltă inclusiv economia. Posibilitățile de afirmare, din punct de vedere profesional, în această zonă, pentru tineri, sunt limitate, din păcate.

O parte dintre concluziile Conferinței se referă la adoptarea unor politici comune de protecție socială, sănătate și educație. Mușoiu a reliefat, în finalul emisiunii, ce ar trebui să facă România pentru o integrare de succes în aceste domenii.

Componenta financiară joacă un rol important în nivelul de trai al românilor, acest lucru a fost în atenția guvernanților de stânga permanent. La începutul acestui an au fost majorate din nou salariile minime pe economie, au fost crescute alocațiile. În domeniile deficitare, cum sunt construcțiile, unde forța de muncă a plecat masiv, am majorat salariile și am redus nivelul de impozitare astfel încât să fie stimulativ și pentru angajator și pentru angajat să desfășoare această activitate în România. În zona agricolă am făcut acest lucrur, de asemenea, de curând. Și în domeniul sanitar creșterile de salarii au reprezentat o componentă importantă în decizia medicilor de a mai pleca sau nu din România. Creșterile de salarii reprezintă o componentă importantă, dar e nevoie să investim în continuare în infrastructura de sănătate și în educație  pentru că educația stă la baza tuturor lucrurilor bune.

***

Moderator: Monica Ilie-Prica

Regizor artistic: Sebastian Chelu

Producător: Ion Stavre

***

Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale. Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR, pe pagina de Facebook a canalului TVR1 și pe Instagram.
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.