Aflați despre drepturile și valorile fundamentale ale Uniunii Europene din ediția de vineri, 18 martie, a emisiunii EUROPA VIITORULUI, difuzată exclusiv online de la ora 13.00!

Invitații emisiunii au fost:

• Eurodeputatul Ramona Strugariu – membră a grupului Renew Europe din Parlamentul European
• Prof. univ. dr. Ștefan Deaconu – profesor de drept constituțional și director al Centrului de Drept Constituțional și Instituții Politice din cadrul Facultății de Drept a Universității din București
• Maria David – studentă a Facultății de Comunicare și Relații Publice – S.N.S.P.A

Eurodeputatul Ramona Strugariu, susținător al aplicării mecanismului de condiționalitate privind statul de drept în alocarea fondurilor europene, a afirmat că România este în pericol de a pierde încrederea și banii europeni. Ea a clarificat care sunt motivele pentru care consideră că în România nu se respectă statul de drept.

Lumea se întreabă ce este statul de drept... Sunt răspunsuri complexe și răspunsuri simple. Cele simple se traduc prin siguranță, respectarea cetățeniei, o separație a puterilor în stat reală și o justiție independentă și funcțională. Mecanismul de condiționalitate este un instrument pe care l-am adoptat recent sub forma unui regulament și care, atunci când există derapaje foarte serioase și când statele membre nu respectă aceste principii legate de statul de drept și aceste valori, riscă să fie sancționate și să nu mai aibă acces la finațarea europeană sau să le fie suspendate anumite finanțări. Sunt o susținătoare a acestui mecanism pentru toate statele, nediscriminatoriu, nu doar pentru anumite state, în măsura în care el se dovedește un instrument eficient pentru a sancționa aceste derapaje. Nu vreau ca România să ajungă acolo. Avem niște situații complicate. A fost adoptată o formulă de desființare a secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție care pare că diversifică această structură și îi dă mai multă putere și mai multe resurse, se reduc competențele Direcției Naționale Anticorupție, mai avem o serie lungă de recomandări, o opinie a Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției din România, cu privire la desființarea acestei secții speciale. Pe scurt, pe agenda de justiție, avem niște teme pe care nu ni le-am făcut.

Profesorul Universitar Dr. Ștefan Deaconu a explicat ce este statul de drept:

Statul de drept este unul în care legea este cea care se aplică și nu arbitrariul sau punctele de vedere ale unor grupuri sau persoane. Este un concept juridic care presupune întâietatea legii, faptul că nimeni nu e mai presus de lege, că legea se aplică în toate situațiile, în mod egal tuturor oamenilor. Statul de drept este un stat care protejează drepturile lor, le garantează aceste drepturi, statul în care te poți manifesta în mod liber. ... Legea este făcută de oameni, cum o facem o putem modifica. Nicio lege nu e perfectă. Când sesizăm că o lege este injustă, nu reflectă realitatea, ea ar trebui modificată astfel încât ea sa reflecte voința cetățenilor și nu voința unui grup anume de persoane. În Parlament sunt oameni aleși și la un momet dat tentația puterii te poate face să adopți niște legi care, în primul rând, să îți fie folositoare ție. Legea nu trebuie să fie folositoare celor care au făcut-o, legea trebuie să fie folositoare tuturor cetățenilor. Acesta este statul de drept.

Importanța respectării statului de drept de către tineri a fost reliefată de către Maria David, studentă la S.N.S.P.A:

Consider că statul de drept, în opinia tinerilor, trebuie să ofere siguranță, conexiune prin aplicarea legilor și constituției astfel încât să nu ne fie încălcate drepturile. Pentru noi e important să știm că ne putem baza pe cei care conduc statul dincolo de interesele politicienilor. Tinerii au organizat diferite proteste, așadar ei sunt interesați de respectarea statului de drept. Spre exemplu, Consiliul Național al Elevilor a contestat repetat deciziile Ministerului Educației. Ultimul protest făcut e legat de momentul când Ministerul Educației a anunțat revenirea fizică în cazul facultăților și masteratelor.

Se observă o dispută intensă între Comisia Europeană și două dintre statele membre: Polonia și Ungaria. Care este motivul conflictului a explicat eurodeputatul Ramona Strugariu:

Ungaria și Polonia sunt cliente vechi în această discuție referitoare la statul de drept și sunt și cele două state membrie care se află în procedură de activare a articolului 7, una dintre opțiunle nucleare pe care le avem la dispoziție. Este un termen care stârnește multă emoție, fiind în plin conflict, dar, în ce privește apărarea statului de drept, este un termen destul de des folosit. Ce se întâmplă în Ungaria și Polonia are legătură cu valorile europene și cu apărarea lor. Este o listă lungă: clientelism, corupție, cheltuire de fonduri europene în dezacord cu regulile, afectarea libertății presei, afectarea libertății academice, discriminarea față de anumite categorii. În Polonia avem îngrijorări maxime în ce privește independența justiției, de la hărțiurea magistraților până la adoptarea unor decizii la nivelul Curții Constituționale care contravin legislației europene și dreptului european. Polonia a fost amendată cu 1 milion de euro pe zi pentru că nu a respectat o decizie a Curții de Justiție a UE cu privire la desființarea unei secții.

Posibilitatea concilierii între cele două state și Uniunea Europeană a fost dezbătută cu profesorul Ștefan Deaconu.

Pot fi depățite aceste divergențe atât timp cât sunt respectate valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Disputa dintre instituțiile europene și cele două state, Polonia și Ungaria, au pornit de la acest respect pentru valorile fundamentale ale UE: demnitate, egalitate, democrație, stat de drept, respectarea drepturilor fundamentale și a drepturilor minorităților, libertatea de exprimare. Comisia Europeană, numită și gardianul tratatelor, e cea care reacționează imediat în cazul în care un stat membru se îndepărtează de la respectul pentru aceste valori. În Polonia problema a pornit de la o secție specială a Curții Supreme și modul de selecție a judecătorilor la această secție specială, mod de selecție stabilit printr-o lege adoptată de către Parlamentul Polonez. Judecătorii au considerat că legea nu îndeplinește toate criteriile de independență pentru selecție la Înalta Curte, o parte din judecătorii care au candidat la această secție și, pierzând, s-au adresat instanțelor, instanțele de judecată naționale le-au respins cererea, după care ei s-au îndreptat spre Curtea Europeană a Drepturilor Omului unde au câștigat procesul. CEDO a stabilit că nu s-a respectat articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. După aceea a venit și o decizie a Curții de Justiție a UE legată de încălcarea principiilor și legislației UE în ce privește statul de drept.

Subiectul intrării României în Schengen a fost atins de eurodeputatul Strugariu și profesorul Deaconu:

Intrarea României în Schengen ține foarte mult de voința politică a autorităților de la București. Ea are două componente: o componentă tehnică, pe care am indeplinit-o de multă vreme, și o componentă politică. Componenta politică se leagă tare de dimensiunea unei justiții idependente. România ar fi cea mai mare a doua linie de frontieră a UE și prima, ca importanță geopolitică, geostrategică. E importantă idependența justiției, autoritatea de aplicare a legii, echipată, funcțională, astfel încât să nu ne trezim că România devine o zonă tampon de adunare a elementelor care prezintă pericol, inclusiv pe componenta teroristă, de infracționalitate organizată din state terțe. Cu justiție slabă nu putem gestiona astfel de situații. La securitatea frontierelor trebuie să ne asigurăm că nu avem cazuri de corupție. Trebuie să arătăm că suntem independenți, dar și eficenți astfel încât toată UE să își poată pune baza în noi, să stea liniștită că acest sta membru Schengen, care apără această frontieră își face cu adevărat treaba - a declarat eurodeputatul Ramona Strugariu

Legătura care se face între MCV și intrarea în Schengen nu este în acord cu legislația europeană pentru că atât timp cât îndeplinești criteriile de ordin tehnic, în mod normal nu ar trebui să ți se respingă o astfel de decizie. Trebuie să existe o decizie politică. Aderarea la Schengen presupune o decizie unanimă a statelor membre. Atât timp cât un singur stat se opune, este imposibilă aderarea la Schengen. Sper ca și din punct de vedere politic statele să înțeleagă că România trebuie tratată în mod egal cu celelalte state. Acest mecanism a fost util pentru momentul aderării. În 2004, când s-au încheiat cele 31 de capitole de negociere ale României la UE, au rămas cel puțin 2 capitole care aveau stegulețe roșii: capitolul de concurență și cel de justiție. Pe justiție am fost de acord să se adopte acea decizie pentru România și Bulgaria de stabilire a MCV. În decizie se pune ca mecanismul poate fi ridicat dacă cele două state fac dovada că au făcut progrese. În ultimii 15 ani nu putem spune că nu s-au făcut progrese. Din punct de vedere tehnic, Comisia recunoaște că România îndeplinește condițiile. Statele ar trebui să înțeleagă, din punct de vedere politic, că România trebuie tratată ăn mod egal, ca și celelalte state. Probleme cu justiția au toate statele din UE, nu numai România și Bulgaria - a declarat profesorul Ștefan Deaconu.

Conflictul din proximitatea României afectează întreaga Uniune Europeană. Parlamentul European cere interzicierea pașapoartelor de aur și reglementări noi pentru vizele de aur.Ce înseamnă pașaport de aur și care este valoarea unei asemenea solicitări a detaliat Strugariu:

Sunt niște scheme de acordare a cetățeniei sau a rezidenței contra unor sume de bani. Vorbesc de rezidență sau cetățenie în spațiu UE, cu condiția de a dezvolta anumite investiții pe teritoriul statului membru respectiv. Mai mult de 130 de mii de cetățeni ai statelor terțe au reușit să obțină cetățenie sau rezidență pe teritoriul UE, folosind astfel de scheme. Asta înseamnă 21,4 miliarde de euro rulați în acest sistem. Problema este că foarte multe dintre aceste sisteme au permis intrarea în spațiul european a unor oameni care au afaceri ilegale, a unor oligarhi. Renunțarea la vizele de aur în cazul unor cetățeni ruși este una din cerințele imperative ale raportului din proprie inițiativă al Parlamentului European. Marea Britanie, care nu e în UE, a luat deja această decizie, suntem în plin proces de sancționare pentru oligarhii ruși, cel puțin. Dar nu e vorba numai de ei, trebuie investigat dacă aceste investiții sunt, de fapt, scheme de spălare de bani, dacă sunt acoperirea pentru afaceri ilegale etc.

Despre obținerea cetățeniei statelor membre ale Uniunii Europene a vorbit și profesorul Deaconu:

Acum nu există un aqui comunitar în domeniul cetățeniei, o legislație comună tuturor statelor care să vizeze cetățenia. După criza economică din 2008-2012 în Europa, unele state au considerat că pot vinde cetățenia. Cipru a fost unul din statele care s-a remarcat aici. S-a dat cetățenie celor care au venit cu bani semnificativi în economia națională. Din punct de vedere economic, a fost ajutor, dar din punct de vedere politic, a făcut ca, pe ușa din dos, să intre o serie de cetățeni pe care nu i-au verificat bine autoritățile și acum se vede ca, de fapt, acești cetățeni fac parte din diverse oligarhii care spală bani, Cred că, pe viitor, UE trebuie să creeze o legislație mult mai uniformă și să taie din mecanismele de ocolire a legislației pentru obținerea cetățeniei sau a vizelor mult mai ușor.

Se solicită ca UE să adopte mai multe măsuri contra ingerințelor externe și a dezinformării. Se propune concret un control excesiv al informațiilor. Acum proliferează informații false. Cum și dacă va fi afectată libertatea de exprimare, libertatea presei, a explicat eurodeputatul Ramona Strugariu:

Există o comisie de investigare a unor situații speciale. Putem constitui la nivelul Parlamentului European astfel de comisii. Această comisie a fost constituită pe fondul ingerințelor în procese de alegeri, pe fondul poveștii acute cu BREXIT-ul, pe fondul creșterii foarte mari a dezinformării și diversificării instrumentelor propagandei. Există un raport cu recomandări. Mass media este caracterizată prin pluralism, prin independență, e nevoie de fonduri publice europene pentru ca proiecte jurnalistice să se poată dezvolta astfel încât să avem diversitate de informații. Raportul menționează posibilitatea de ridicare a licențelor pentru acele organizații care diseminează propagandă finanțată de stat. Rusia și China sunt principalele țări care se află în vizorul acestei comisii speciale, ele excelează prin instrumente de manipulare.

Dacă putem vorbi sau nu despre restrângerea unor libertăți fundamentale, am aflat de la profesorul Ștefan Deaconu:

Europa este clădită pe ideea de libertăți. Întreaga Europă are la bază cele 4 libertăți, printre care libera circulație, libertatea de exprimare, care trebuie să rămâna ca una importantă care caracterizează Europa. Nu poți combate informațiile false, știrile propagandistice, producând cenzura. Cetățenii europeni trebuie să poată face diferența între ce e știre adevărată și ce e informație falsă. Trebuie luate măsuri împotriva celor care propagă falsul.

Tinerii sunt foarte libertini, avem acces la multe informații. Pandemia cu restricțiile ei, când noi eram obișnuiți să stăm în găști, să interacționăm, a fost greu de suportat. Sper să nu apară alte restricții, chiar dacă ne confruntăm cu problema războiului. Sunt un om pozitiv, îmi doresc ca li cei din jur să fie la fel. Trebuie să fim capabili să alegem informații bune, să facem diferențe între bine și rău - a completat studenta Maria David.

Ce presupune digitalizarea justiției europene a reliefat eurodeputatul Ramona Strugariu:

Putem avea o comunicare și un schimb de informații mult mai rapid și mai eficient între diverse autorități judiciare din statele membre în materie civilă și penală. E un sistem ce funcționează de ceva vreme, a fost structurat între 2010-2016, a funcționat pe baza constituției voluntare a 21 de state membre. Și România e parte a acestui sistem. S-a dovedit foarte util și atunci a venit practic Comisia Europeană cu propunere de regulament care să facă acest sistem posibil pentru toate statele membre. Gestiunea acestui sistem a fost transferată către o agenție europeană. Vor exista niște puncte de contact în statele membre ca să putem lucra mai ușor. Am trecut de etapele de negociere, au fost niște serii de trilofuri care au mers repede și bine. Urmează să avem un cod final pentru adoptarea acestui regulament în sesiunea următoare plenară a Parlamentului European.

Eurodeputatul Strugariu a vorbit și despre rezoluțiile de urgență, inițiativele care pornesc în cadrul comisiei de afaceri externe.

Un subiect important este legat de gestionarea refugiaților și activarea directivei pentru protecție temporară cu elemente clare de ghidaj pentru statele membre astfel încât să fim cât mai eficienți din punct de vedere al procedurilor și să reușim să finanțăm această integrare a refugiaților de război .

Curtea Internațională de Justiție de la Haga a cerut Rusiei să suspende operațiunile militare din Ucraina. Decizia de la Haga nu a fost luată în considerare de Kremlin. Care este rațiunea acestui demers juridic a explicat profesorul Ștefan Deaconu:

E un avertisment foarte dur al comunității internaționle cu privire la ce face Rusia în Ucraina. Pe moment, probabil că rușii sunt atât de încrâncenați în a-și termina această misiune în Ucraina încât nu iau în seamă, dar pe termen mediu și lung, consecințele vor veni pentru că aceste mecanisme internaționale de menținere a păcii, de înfăptuire a justiției, presupune unitatea celorlalte state. Această decizie este reflecția foarte bună a ideii de unitate în jurul ideii de pace a celorlalte state. Mai multă integrare, mai puțină polarizare este principiul după care trebuie să se ghideze statele UE.

În încheierea emisiunii, eurodeputatul Ramona Strugariu a evidențiat care e evoluția demersurilor pentru ca Republica Moldova să devină candidată la aderearea la Uniunea Europeană:

Republica Molodva a avansat cererea de aderare. A făcut-o împreună cu Ucraina și cu Georgia. Este un act de curaj. Declarația de la Versailles recunoaște semnalul Ucrainei și solicitarea acesteia și pe cele ale Republicii Molodva și Georgiei și invită Comisia să vină cu comentariile tehnice și recomandările ei în acest sens până în mai. Este un gest istoric și fără precedent în contextul special în care suntem. Trebuie susținute aceste eforturi pe calea aderării, nu se va întâmpla peste noapte, suntem încă în cadrul acela de reglementare și reguli, trebuie parcurse capitole, trebuie negociate. Nu știu dacă Comisia va veni cu propuneri de procedură accelerată, nu putem sări etape obligatorii, dar ar trebui să ne adaptăm timpurilor, să fim generoși - există semnal de voință politică- cu acele state care arată voimță reală pe acest parcurs proeuropean.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Producător: Ion Stavre

***

Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.