Aflați despre cele mai folosite tehnici de dezinformare, vulnerabilitatea diferită la fake news a tinerilor și a vârstnicilor, inducerea euroscepticismului, fragmentarea politică, o consecință a fake news, din ediția de vineri, 17 decembrie, a emisiunii EUROPA VIITORULUI, difuzată la ora 13.00, exclusiv online!

Invitații emisiunii au fost:

• Corina Crețu, europarlamentar, membru al grupului Social Democrat din Parlamentul European
• Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice, membru al consiliului consultativ al Observatorului European pentru Media Digitale și expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false al Comisiei Europene
• Lect. Univ. Dr. Flavia Durach, expert efecte mass-media
• Expert Remus Ștefureac, Director INSCOP

Politicile comunitare de dezvoltare regională și fenomenul știrilor false, îngrijorător în toată lumea, au constituit subiectele principale ale emisiunii.

Corina Crețu, membru al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European, a deschis dezbaterea, vorbind despre ultimele evoluții ale bugetului UE.

În ultima ședință a Comisiei de Buget s-a observat faptul că, acum un an, într-o perioadă foarte dificilă, s-a obținut o victorie: adoptarea bugetului UE pentru 2021-2027, 1800 de miliarde de euro pentru toate statele membre. României îi revin 28 de miliarde prin politica de coeziune, 20 de miliarde, prin agricultură. Există planuri de redresare și reziliență care mobiliează fonduri pentru ca țările membre să facă față pandemiei și reconstrucției economice. Sperăm ca anul 2022 să fie un an al reconstrucției - a declarat Corina Crețu.

Întrebată despre planul de redresare și reziliență, Corina Crețu a subliniat faptul că există un plan prin care România primește 30 de miliarde de euro pentru situații de urgență... România este în stadiul în care a solicitat 1.3 miliarde, adică 13% din sumă. ... România se angajează la 500 de condiționalități până în 31 decembrie 2026... Faptul că nu am avut guvern stabil, acest lucru a dus la stagnarea proceselor la care România s-a angajat. Cât de curând România trebuie să raporteze primele realizări legate de digitalizare, pensii etc.

Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din București, a abordat subiectul fenomenului dezinformării care a lovit mass media.

Folosind termenul de știri false, aducem un prejudiciu breslei jurnalistice... Originea fenomenului se află în mediul online, este legată de explozia rețelelor sociale. Dezinformarea de nouă generație permite amplificarea circulației conținutului cu mijloace tehnologice artificiale de tipul: fabrici de troli, folosirea inteligenței artificiale, potrivit Alinei Bârgăoanu.

În perioada pandemiei fenomenul dezinformării a ieșit la suprafață foarte mult.

Lectorul universitar Flavia Durach, expert efecte mass-media, a vorbit despre forme de manifestare a fake-news-urilor. Ele îmbracă uneori forma unor știri, avem de-a face cu scoaterea informațiilor din context și distorisionarea prin plasarea lor într-un context construit, fabricat, există și declarații scoase din context, pseudo-documentare, clipuri video trucate etc.

Dezbaterea a continuat cu expertul Remus Ștefureac, Director INSCOP, care a amintit de o cercetare sociologică făcută pentru a vedea impactul fake news-urilor în România. În urma unei cercetări din septembrie 2021, 55% dintre români au declarat că au fost expuși dezinformării în ultimele luni.

Potrivit Eurostat, în România, în ultimii doi ani, încrederea în UE a scăzut foarte mult, fapt nedrept și periculos. România nu își poate permite luxul Marii Britanii de a ieși din această mare familie europeană..., care e un proiect politic care ne-a adus dezvoltare după revoluție, apartenența la NATO și UE, fiind victorii incontestabile. ... Se lucrează la directive de a combate fenomenul fake news-ului care e din ce în ce mai prezent în toate statele membre. E important sa folosim oportunitățile pe care fondurile europene ni le oferă, a precizat Corina Crețu.

Alina Bârgăoanu a scos în evidență utilitatea codului de bune practici, creat de Grupul la nivel înalt pentru combaterea știrilor false al Comisiei Europene. Prin acest cod platformele și-au asumat anumite responsabilități cu privire la moderarea conținutului, scoaterea de pe platforme a conținutului nociv, investiții în programe de alfabetizare media.

Despre comunicarea strategică menită să împingă sub ochii noștri un anumit tip de conținut a amintit Flavia Durach.

Remus Ștefureac a dezvoltat subiectul dezinformării cu privire la inocularea unor cipuri prin vaccinare și efectelor acestei dezinformări și a evidențiat mijloace de amplificare a ostilității față de UE.

Subiectul investițiilor în spitalele regionale a fost adus în atenția publicului de către Corina Crețu.

Potrivit acesteia, s-au făcut studii de fezabilitate, s-au făcut amplasamente..., totul este în mâna Guvernului României de a decide dacă beneficiarul este Ministerul Sănătății sau să treacă în administrarea autorităților locale, consilii județene și primării. Nu poate veni nimeni să construiească în România. Aceste spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) au fost programate inițial să fie construite până în 2023. În 2018 Guvernul României a solicitat să fie efazată construcția acestor spitale, să fie construite pe parcursul exercițiului financiar 2021-2027. Comisia a aprobat... Banii pot fi folosiți până în 2027. Dacă spitalele nu vor fi construite până în 2027, banii se vor pierde, peste 1.2 miliarde de euro.

Emisiunea a continuat cu o scurtă analiză a dezordinii informaționale, a erodării încrederii, a propagandei inversate, a celei virale, a războiului memetic, a dezinformării 2.0, fenomene abordate de Flavia Durach și Alina Bârgăoanu.

În ultima parte a emisiunii, Corina Crețu a oferit detalii legate de stabilirea salariului minim la nivel UE, evidențiind faptul că sistemele sociale și nivelul de dezvoltare diferă mult de la o țară la alta.

Studiile europene arată că din 450 milioane de europeni mai mult de 25 de milioane trăiesc la limita sărăciei.

Conform celor relatate de Corina Crețu, a fost aprobat proiectul salariului minim european de către Comisia de muncă și afaceri sociale și de ministrul muncii și afacerilor sociale săptămâna trecută... Salariul minim european trebuie să fie 60% din salariul mediu brut european.

În încheiere Alina Bârgăoanu a vorbit despre cum să nu devenim victime ale fake news-urilor, recomandând limitarea timpului de expunere a oamenilor la rețelele sociale și filtrarea conținutului informațional consumat de pe rețele sociale.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Producător: Ion Stavre

***

Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.