Vineri, 1 aprilie, de la ora 13:00, emisiunea „Observatori la Parlamentul European – Europe of Tomorrow” vă propune o dezbatere dedicată digitalizării și evoluției tehnologice, dar și consecințelor pe care le are conflictul din Ucraina asupra mediului economic și politic al Uniunii Europeane.
Invitații emisiunii:
prof. univ. dr. Marian Dârdală, decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică economică, ASE București
europarlamentar prof. univ. dr. Vlad Nistor, prin zoom, grupul PPE, membru al comisiei de afaceri externe a Parlamentului European
Cîrstea Diana-Maria, studentă la Facultatea de Comunicare și Relații Publice – SNSPA.SNSPA
***
Cât va dura războiul din Ucraina? Ce va fi după? Se va schimba balanța de putere a lumii? Sunt întrebări la care vom căuta răspuns împreună cu invitații noștri.
Europarlamentarul Vlad Nistor a deschis subiectul situației din Ucraina și a subliniat ideea că „Putin sau invazia pe care Putin și regimul său a provocat-o în Ucraina are cel puțin 2 consecințe foarte clare: 1. consolidrea relațiilor în interiorul UE și a Tratatului Atlanticului de Nord și 2. - exact ceea ce declarau că vor să nu se întâmple - creșterea prezenței militare pe flancul de est al Alianței Atlanticului de Nord.”
Ca urmare a recentelor măsuri luate de Rusia - Banca Centrală reîncepe achizițiile de aur, condiționarea plății furnizării de gaze naturale către țările europene de ruble - Administrația americană a hotărât deblocarea unei anumite părți a rezervelor de petrol ale SUA pentru America și aliații occidentali. „E un joc, e un alt tip de război decât rachetele și rafalele de tun de artilerie ale Federației Ruse - un alt tip de război pe care lumea îl trăiește astăzi cu consecințe probabil îndelungate.”
Europarlamentarul a menționat și preocupările NATO pentru combaterea războiului informatic și pentru protejarea cibernetică a spațiului informatic al flancului de est.
Despre noua ordine internațională, ce semnifică ea, ne-a explicat în amănunt istoricul și eurodeputatul: „Moscova joacă, bazându-se prioritar pe arsenalul său militar, dar mai ales pe cel nuclear, ca și cum ar fi o supraputere.”... „Este evident că ea încearcă o apropiere aproape forțată de China, de India, de ce nu de Brazilia - în condițiile în care încearcă să creeze acolo un alt pol decât polul deja existent al lumii democratice.”
România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește competențele digitale de bază, un lucru bizar dacă ținem seama de faptul că avem un mare număr de specialiști IT, foarte bine pregătiți. Prof. Marian Dârdală a explicat care sunt motivele acestei stări de fapt: sistemul de educație ( Informatica a fost introdusă ca disciplină obligatorie în gimnaziu în anul 2017), populația mediului rural (în procent de 44%) este mai puțin disponibilă alfabetizării digitale, nivelul mai scăzut al veniturilor și ca urmare, accesul limitat la resursele informatice. Competențele digitale de bază se referă la crearea unei sesiuni de lucru, accesarea și organizarea informației de pe calculator, accesarea unui browser web și navigarea, descărcarea sau încărcarea unor fișiere, editarea și asigurarea unor elemente de securitate, precum parole, programe antiviruși, etc. Un alt argument ar fi că „Sistemul de învățământ - în ansamblul lui - din păcate este pauperizat, adică noi avem școli foarte bune, dar puține și grosul - în zona mediocră.”
Până în 2030, 80% dintre cetățenii europeni ar trebui să-și însușească competențele digitale de bază. În statisticile europene, România se află la 28%. Prof. Marian Dârdală a enumerat câteva soluții care ar putea crește acest nivel de alfabetizeze digitală: educația în școli prin introducerea informaticii ca disciplină obligatorie, „proiecte pe programe operaționale finanțate din fonduri ale UE, fonduri din PNRR, fostele programe operaționale, cum ar fi POSDRU, pentru dezvoltarea resurselor umane, POCU, pentru capital uman. Au fost aceste programe care au creat un cadru pentru a alfbetiza digital persoanele care lucrează în diferite domenii și care nu erau strict legate de domeniul informaticii. După aceea, multe joburi cer competențe de felul acesta.” Predarea informaticii în școli și licee, locurile la buget pentru studenții care vor deveni profesori de informatică, conversia profesorilor de matematică, în principal, în profesori de informatică sunt măsuri care vor contribui la creșterea nivelului de alfabetizare digitală.
Discuțiile au avut în vedere și componenta digitală a unui război - mai importantă chiar decât cea armată. Despre cât de pregătită este România de un astfel de război, profesorul a menționat mecanismele care pot pregăti acest lucru: asigurarea elementelor de securitate informatică, delocalizarea conținutului digital - pe care să îl poți valorifica oricând, de oriunde, backup-ul informației și restabilirea datelor.
Una dintre componentele de bază ale digitalizării este inteligența artificială, care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Profesorul a explicat ce este inteligența artificială și a analizat influența pe care o poate avea aceasta asupra societății. Tehnologiile moderne au atât avantaje (utilizarea ei pentru dezvoltarea societății), cât și dezavantaje, cum ar fi utilizarea tehnologiei în scopuri distructive.
Cîrstea Diana-Maria și-a exprimat temerile legate de conflictul din Ucraina: „Din punct de vedere social, a apărut conceptul de panică deoarece, aflându-ne în estul Europei, având graniță cu Ucraina, mulți dintre cetățeni au realizat cât de repede pot evolua tensiunile militare. Din punct de vedere economic însă, utilizarea gazului rusesc și tensiunile militare din prezent sunt în concordanță. astfel apar presiuni inflaționiste în economii prin creșterea prețurilor la energie, alimente, metale, fapt ce ne afectează pe toți, fie studenți, fie oameni la început de drum sau oameni maturi.”
Despre nivelul educațional din România și despre capacitatea acestuia de a dezvolta competențele digitale ale tinerilor, Cîrstea Diana-Maria a spus: „Dacă ne referim la nivelul curriculei, nivelul de educație din România este unul ridicat deoarece am demonstrat, în nenumărate rânduri, că studenții sunt foarte bine pregătiți prin prezența lor la diferite olimpiade, fie ele naționale sau internaționale, dar, într-adevăr, ar trebui să ne axăm puțin și pe dezvoltarea unor competențe, fie ele digitale, fie lingvistice. Pentru că asta ne pregătește pentru viitor.”
***
Moderator: Radu Rădulescu
Producător: Ion Stavre
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.
