Aflați despre educația digitală și despre politicile de comerț ale Uniunii Europene, din ediția de vineri, 4 martie, a emisiunii EUROPA VIITORULUI, difuzată exclusiv online.

Invitații emisiunii sunt:

• Eurodeputatul Iuliu Winkler – membru al grupului popularilor europeni din Parlamentul European
• Andreea-Valentina Metăhău – studentă a Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA
• Prof. Univ. Dr. Mihai Orzan – prodecan al Facultății de Marketing – ASE

Ucraina, Georgia și Republica Moldova au semnat intenția de a candida la Uniunea Europeană. Despre șansele acordate acestui demers a vorbit eurodeputatul Iuliu Winkler.

Este un demers foarte important politic, am confirmat în Parlamentul European importanța și greutatea acestui demers... Am sprijinit intenția de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Acest sprijin din partea Parlamentului European este un sprijin politic pentru că, dacă vorbim de procedura aderării unui nou stat membru la UE, atunci această procedură este prevăzută în tratatul fundamental al UE. Cele 3 state nu îndeplinesc toate condițiile din procedura de aderare... E o chestiune spinoasă, complicată. Aș propune următorul unghi de abordare: acum Ucraina se află în război. Acest război este acum în desfășurare, au victime, pierderi omenești. Acest război va avea consecințe extrem de profunde asupra viitorului UE, nu ca politică energetică, nu ca politică comună de apărare, ci ca perspectiva viitorului geografic. Sunt șanse reale de aderare a acestor țări într-o perspectivă a viitoarei performanțe pe care aceste țări o vor înregistra, într-o perspectivă a opririi războiului în primul rând.

Legăturile comerciale și cu Federația Rusă sunt importante, cum ar fi legătură pe domeniul energetic, cel al materiilor prime. Cum e afectată Uniunea Europeană de conflictul dintre cele două state și de măsurile restrictive adoptate de UE împotriva Rusiei a explicat Iuliu Winkler:

Războiul este în desfășurare și nu știm când se va opri. Nu știm care vor fi demersurile diplomatice care vor încheia conflictul sau dacă nu cumva acest conflict va deveni un conflict înghețat. Cu siguranță avem consecințe pe plan economic, pe planul politicii energetice și de resurse, consecințe în ceea ce privește politica de vecinătate. Dacă până acum politica de lărgire a UE era o politică economică, acum ea devine o politică de stabilitate. Indiferent că vorbim de parteneriatul estic sau vorbim de Balcanii de Vest, aceeași problemă pe care o întâlnim astăzi și diferă față de acum ceva vreme, este primordialitatea componentei de stabilitate vis a vis de componenta economică. Avem succesiune de crize, criza economică provocată de pandemia de coronavirus nu a dispărut. Planul de relansare și reziliență european și PNRR-ul nostru național nu au fost demarate cum se cuvine și iată că avem nevoie de regândire pentru că ce ne impune în primul rând criza din Ucraina, din vecinătatea estică a UE este regândirea unor procese, a unor decizii care poate au fost luate în 2021, ele vor trebui regândite pentru că realitatea s-a schimbat într-un mod brutal, dur și neșteptat.

O problemă mult discutată astăzi este posibilitatea de escaladare a crizei energetice. Cum și dacă își va reveni piața a reliefat Winkler.

În toamna anului trecut eram potrivnic declarațiilor Comisiei Europene ... Volatilitatea pe piețele energetice și criza facturilor a început să lovească populația nu doar în România, pentru că avem o criză a facturilor și în alte state UE. Comisia spunea atunci că avem o volatilitate temporală, vine primăvara și se rezolvă problemele. Mi-am exprimat îndoiala asupra predictibilității termenului scurt și spuneam că asităm la o reașezare a pieței energetice. Piața se va stabiliza la noi prețuri, cu noi indici de competitivitate. Războiul din Ucraina amplifică toată această nesiguranță. Se propune reevaluarea gazelor de șist, se propun legături mai intense cu Statele Unite, dar avem nevoie de terminale NLG, care nu se construiesc în câteva luni. Nu vom putea avea, în toamna acestui an, siguranță pe piața energetică. Ar trebui să ne pregătim pentru o criză pe termen lung.

Companiile românești nu prea reușesc să treacă de granițele naționale. Despre motivele acestei realități și despre domeniile în care companiile românești ar putea reuși a vorbit profesorul Mihai Orzan.

Vor reuși în domeniile în care vor fi competente și competitive. E mai greu de realizat într-o economie periferică, așa cum e cazul României . Succesul într-o economie periferică este dat de importul de inovație. Putem spera la un succes local în momentul în care identificăm avantaje competitive pe care le aducem pe piața din România. Un avantaj competitiv este să te lămurești de ce au nevoie consumatorii de pe piața pe care o urmărești și să rezolvi cât mai bine nevoile lor. Companiile din România nu au, din păcate, întotdeuna această viziune, au o viziune legată de competențele lor și speră că atunci când vor ajunge în piață vor avea succes.

FIT for 55 este un set de propuneri de importanță europeană care are în vedere punerea în practică a pactului verde european. Atingerea obiectivelor climatice presupune anumite riscuri, consecințe socio economice, de la scăderea competitivității unor industrii până la posibila pierdere a unor locuri de muncă. Există studii de impact la nivel de UE cu privire la ce conscințe vor fi? Am aflat de la eurodeputatul Iuliu Winkler.

Comisia Europeană a prezentat acest pachet FIT for 55 în luna iulie a anului trecut, într-un mod politicianist, la două-trei zile înaintea vacanței de vară. Au fost prezentate și studii de impact, Comisa Europeană face un dialog public în care invită părțile interesate a-si exprima opinii, pe baza acestor opinii s-au făcut studii de impact individuale pe cele 13 masuri legislative care compun pachetul FIT for 55. ... Am cerut întocmirea unui studiu cumulativ al efectelor.

Despre cum se raportează studenții de azi la problemele de mediu am aflat de la Andreea-Valentina Metăhău, studentă la SNSPA.

Studenții sunt din ce în ce mai interesați de problemele climatologice. Suntem o generație curioasă și ne informăm zilnic legat de ce se întâmplă în jurul nostru. Suntem obișnuiți să luăm inițiativa, să luăm problemele în mâinile noastre proprii. Sunt multe ONG-uri deschise de către studenți pe teme ale mediului înconjurător. Soluții sunt găsite în schimbarea treptată a stilului de viață. Suntem în căutare continuă de măsuri sustenabile prin care să protejăm mediul înconjurător.

Subiectul aprecierii dezvoltării marketing-ului online în România a fost adus în fața publicului de către profesorul Mihai Orzan.

Marketing-ul online se dezvoltă foarte rapid, dar există o distanță față de ce se întâmplă pe alte piețe. Noi importăm tehnologie, dar suntem la 6-7 ani distanță de ce se întâmplă în SUA, dar reușim să creștem destul de repede. Dinainte de pandemie peste jumatate din bugetele de marketing ale companiilor de pe piața din România mergeau către online, acum acest procent a explodat către 70%. Suntem în pas cu consumatorii, dar suntem încă într-o perioadă romantică în ceea ce privește cum vedem afacerile.

În ce stadiu este parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții cu Statele Unite a explicat eurodeputatul Winkler:

Negocierile au fost oprite pe de-a-ntregul. Președintele Donald Trump a sistat negocierile pe acel parteneriat pe comerț și investiții. Ele nu au fost reluate nici până astăzi, contrar opiniei generale de schimbare a direcției administrației Biden, în foarte multe domenii nu a avut loc o schimbare de direcție, ci a avut loc doar o schimbare de retorică. Statele Unite sunt din ce în ce mai întoarse către interior și către Asia. Nu am putut relua dialogul cu SUA pe acordul de comerț liber și pentru a detensiona situația nu foarte fericită din 2021 și 2022 s-a instituit la nivelul Comisiei Europene și al Administrației Biden un parteneriat numit Consiliul pentru tehnologie și comerț.

Profesorul Mihai Orzan a evidențiat câteva din asemănările și diferențele dintre sistemele educaționale europene și americane:

Cred că 95% din ce se întâmplă în UE și SUA sunt aceleași lucruri. Procesul educațional are ca bază învățarea. Lucrurile care ne deosebesc țin de cultura locului și de resurse. Există mai multe resurse alocate procesului de învățare în SUA și vestul Europei. În ultimii ani universități importante din România au intrat în clasamente internaționale, ne aflăm pe poziții superioare multor universități din Vestul Europei. Dacă mergem spre disponibilitatea resurselor, a laboratoarelor, mediilor de cercetare, stăm mai puțin bine.

Câteva aprecieri cu privire la nivelul educației din România au fost făcute de studenta la SNSPA, Andreea-Valentina Metăhău:

Învățământul românesc se axează mult pe cultivarea culturii generale, creează oameni cu bază intelectuală, de pe băncile multor facultăți ies specialiști în domeniile lor de activitate. În anumite universități teoria nu își găsește aplicabilitatea pe piața muncii, fapt pentru care mulți studenți întâmpină dificultăți când își caută un job. Dar se fac progrese pentru armonizarea a ceea ce se învață cu ce se cere pe piața muncii.

UE pregătește lansarea unei monede digitale, nefiind o criptomonedă.

Moneda euro a aniversat 20 de ani. Euro digital este tot monedă euro. Moneda euro trebuie să țină pasul cu noile vremuri. Moneda digitala e o monedă oficială a eurozonei economice și monetare, emisă și garantată de Banca Centrală Europeană, nu are caracteristici comune cu criptomonedele. Euro digiotal nu va înlocui euro real - a precizat Winkler.

Profesorul Mihai Orzan a declarat că monedele virtuale sunt viitorul.

Motivul pentru care monedele virtuale au un succes mare în mediul virtual ține de faptul că ele nu au reglementare. Când ele sunt reglementate de o bancă centrală, își pierd din interes.  Aspectul speculativ este principalul motiv pentru care ele sunt adoptate. Principalul lor avantaj este legat de viteza cu care circulă.

Adoptarea Codului Telecomunicațiilor care permite implementarea tehnologiei 5G a fost un alt subiect dezbătut în emisiune.

E importantă securitatea cibernetică, securitatea posesiunilor noastre. Avem nevoie de viteză, de interfețe potrivite pentru noile tehnologii. În contextul tranziției verzi și a celei digitale, 50% din tehnologiile de care avem nevoie să atingem ținta din 2050 încă nu sunt inventate sau sunt în stadiu de laborator - a precizat Iuliu Winkler.

Viitorul Uniunii Europene în competiția civilizațiilor este subiectul care a încheiat ediția emisiunii EUROPA VIITORULUI de vineri, 4 martie 2022, difuzată exclusiv online.

Avem nevoie de sânge rece și foarte mult realism când ne uităm la ce ne înconjoară. Trebuie să schimbăm mentalități, avem nevoie să vedem noua lume care ne înconjoară, care nu e o lume a amicilor, ci a competitorilor, uneori este o lume a rivalilor. Nu ne putem permite să mai fim atât de comozi cum am fost în ultimii 25 de ani. Este important să redescoperim inovația, curajul, spiritul de aventură pentru că ce urmează va fi și pentru UE o aventură a inovațiilor și a marilor tehnologii - a conchis eurodeputatul Iuliu Winkler.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Producător: Ion Stavre

***

Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.