Vineri, 25 februarie, de la ora 13:00, emisiunea „Observatori la Parlamentul European – Europe of Tomorrow” a continuat seria dezbaterilor dedicate sănătății la nivel european și digitalizării Uniunii Europene. Ediția s-a difuzat exclusiv online pe TVR+, Youtube și Facebook.

Invitații emisiunii:

eurodeputatul Tudor Ciuhodaru, membru al grupului S&D

prof. univ. dr. Răzvan Bologa, facultatea de cibernetică ASE

Cotorceanu Florin Constantin, student la Facultatea de Comunicare și Relații Publice – SNSPA

***

Tudor Ciuhodaru este membru al Comisiei speciale din Parlamentul European, comisie care a elaborat Planul de luptă împotriva cancerului. Eurodeputatul a vorbit despre  principalele componente ale acestui plan - o adevărată revoluție în sănătate - ce ar putea fi aplicat și în cazul altor boli. „2 obiective au fost importante pentru mine, pe de o parte, ca românii care suferă de o astfel de patologie să trăiască mai mult și mai bine iar pe de altă parte, să rezolvăm din inechitățile și inegalitățile existente între România și alte țări europene.”... „ S-a realizat o strategie integrală și cofinanțare corespunzătoare - vorbesc de peste 4 miliarde de euro alocate din acest program, din diverse surse, și cred că, în acest moment - mai ales că oncologia pediatrică, patologia oncologică a copilului a fost o prioritate pentru mine - cel puțin la acest nivel am reușit. Adică, fiecare copil din România cu o astfel de patologie poate să beneficieze de transport în străinătate, evaluare, tratament, în baza unei scheme de tratament realizate la nivel european.”

Eurodeputatul a vorbit și despre avantajele folosirii inteligenței artificiale și a tehnologiei 5G în domeniul medicinei în România, dar și despre riscurile acesteia.

Parlamentul European a adoptat anul trecut un nou program în domeniul sănătății denumit „EU4Health”, în valoare de 5,3 miliarde de euro. Tudor Ciuhodaru a vorbit despre obiectivele programului și a menționat că ele se concentrează pe 4 paliere: „promovarea sănătății la nivelul U.E., combaterea amenințărilor transfrontaliere în domeniul sănătății, ameliorarea situației referitoare la medicamente, aparatură medicală, dispozitive, produse farmaceutice și să consolideze sistemele de sănătate și de reziliență din fiecare stat membru.”

Dezbaterea a atins și modul în care se aplică Memorandumul pentru spitalele regionale de urgență.

În legătură cu reglementările din domeniul internetului și a serviciilor digitale, Tudor Ciuhodaru consideră că „Lucrurile ar trebui să fie egale și pe norme clare.”  iar „Consumatorii trebuie protejați.”

Tudor Ciuhodaru face parte și din Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. „Eu vreau ca fiecare cetățean al acestei țări să fie tratat precum la Bruxelles. Dar asta înseamnă proiecte făcute coerent în ceea ce privește domeniile care ne influențează viața în fiecare zi.”

Digitalizarea societății românești și a Uniunii Europene este un obiectiv important al zilelor noastre și acestui proces îi sunt alocate sume mari de bani. „Ca și impact social și economic, tranziția de la formele industriale de reprezentare a informației la cele digitale este foarte mare. Vom avea schimbări semnificative în ceea ce privește procesele de producție, modul în care funcționează sistemele birocratice, educația, sănătatea.”, consideră prof. Răzvan Bologa.

„În domeniul medicinei, șpre exemplu, în procesul de digitalizare, serviciile de sănătate pot fi semnificativ îmbunătățite, pot fi, la o adică, și delocalizate, în sensul că nu este obligatoriu ca un copil care are o anumită patologie, într-un oraș mai mic, să se deplaseze fizic pentru a beneficia de un diagnostic dintr-un oraș mai mare. Se pot transmite digital informațiile. De altfel, în PNRR există un buget de aproximativ 400 de milioane de euro pentru digitalizarea procesului de sănătate.” Profesorul a amintit și despre beneficiile pe care le putem avea de pe urma implementării digitalizării și a menționat elementele de medicină computațională. „Primul pas care ar trebui făcut în procesul de digitalizare ar fi acela de a schimba sistemul educațional, de a digitaliza mai înțâi sistemul de la nivelul școlilor, pentru ca după aceea, în mod natural, acești copii care vor fi crescuți digital, să producă schimbări în toate celelalte sisteme din societate.” A menționat aplicațiile din domeniul chirurgiei robotice, operațiile făcute de roboți (da Vinci Xi). Roboții „oferă sprijin medicilor, ei nu vor substitui niciodată medicii.” Prof. Bologa a subliniat ideea că „medicii, la fel ca și ceilalți specialiști din societate trebuie să se priceapă la roboți, ca să poată să-i folosească.” „E nevoie ca procesul de educație să fie reformat în profunzime astfel încât, indiferent că vorbim de economiști, de medici, de ingineri, de avocați, ș.a.m.d., toată lumea trebuie să se priceapă la roboți.”

Profesorul Bologa a subliniat importanța digitalizării administrației și a utilităților publice.

„Societatea trebuie să investească în noi mijloace de producție, să utilizeze tehnologi moderne cum ar fi: roboții, dronele, inteligența artificială, ș.a.” deoarece inteligența artificială crește foarte mult productivitatea muncii. Dar pentru a realiza acest lucru este nevoie mai întâi de un cloud guvernamental.”

Florin Constantin Cotorceanu consideră că educația reprezintă aspectul cel mai important al digitalizării, de care sunt interesați tinerii, studenții de astăzi: .„Investițiile în învățământ și cercetare ar aduce un avantaj mare tinerilor atât din punct de vedere al formării competențelor profesionale, cât și al formării de locuri de muncă și de oportunități prin atragerea marilor companii și a investitorilor la noi în țară. Având în vedere faptul că tehnologia devine tot mai importantă și devine tot mai integrată în viețile noastre de zi cu zi, digitalizarea este una cât se poate de importantă, iar câteva aspecte care merită o atenție deosebită ar fi după părerea mea, în primul rând asigurarea infrastructurii digitale minime pentru a reduce decalajele de conectivitate precum: conectarea la internet, asigurarea echipamentelor necesare, hardware și software, asigurarea unui suport tehnic, dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor prin implementarea unor discipline de specialitate în sistemul de învățământ și prin încurajarea inovării, prin adaptarea unor soluții educaționale interactive, centrate mai ales pe elevi și pe nevoile acestora, susținerea formării digitale a cadrelor didactice, stimularea instituțiilor de învățământ pentru a oferi o educație cu specializări și calificări digitale adecvate meseriilor de viitor.”

„Chiar dacă tehnologia joacă un rol important în viețile noastre și a preluat anumite funcții ale omului în multe domenii, totuși interacțiunea umană joacă un rol important.”

***

Moderator: Radu Rădulescu

Producător: Ion Stavre.

Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.