loader
Imagine

„Observatori la Parlamentul European”: Războiul din Ucraina și noile realități geopolitice

Vineri, 24 iunie, ora 13.00, pe canalul oficial de YouTube al TVR, a fost transmisă o ediție despre fenomenul fake news și modalitățile prin care Uniunea Europeană răspunde atacului informațional, dezinformărilor și știrilor false, dar și despre sistemul digital de educație și dezvoltarea competențelor digitale.

Invitații emisiunii:

Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decan FCRP-SNSPA, membră în comitetul consultativ al Observatorului European pentru Media Digitale

Conf. univ. dr. Habil. Ileana Rotaru, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științele Comunicării

Lect. univ. dr. Antonia Colibășanu, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, SNSPA, analist Geopolitical Futures, colaboratoare a expertului american George Friedman.

***

În plin război, ştirile false circulă cu rapiditate în mediul online. Fenomenul propagandei de război şi al dezinformărilor a fost analizat de doamna Alina Bârgăoanu, care a indicat tendințele care se manifestă în acest domeniu.

„Cred că ceea ce putem desprinde după deja 4 luni de război este că el se desfășoară foarte mult prin intermediul  ultimelor tehnologii, inclusiv în planul dezinformării. Apoi, faptul că terenul de confruntare este lumea întreagă. Și o primă tendință importantă - ne place, nu ne place - este că s-ar putea ca publicul predilect al războiului informațional să fie chiar publicul non occidental, care este chiar mai numeros decât cel occidental. O altă tendință este cuplarea dintre demersurile de dezinformare și atacurile cibernetice. Și din ce în ce mai mult, în documentele programatice ale UE, de exemplu, dezinformarea este considerată un tip de  risc online, risc cibernetic. Și se discută foarte mult, la pachet, despre războiul informațional și atacurile cibernetice.”

(w640)

Despre cum pot răspunde Uniunea Europeană și SUA atacului informațional, Alina Bârgăoanu apreciază că „În prima etapă a războiului informațional, în primele luni, cred că atacurile informaționale au fost destul de bine apărate; în primul rând, atât în plan cibernetic, cât și în planul dezinformării propriu-zise. Aceste tipuri de atacuri informaționale au fost relativ bine susținute și ca urmare a eforturilor de comunicare srtategică dinspre partea ucraineană.”

Doamna Bârgăoanu face parte din comitetul consultativ al Observatorului European pentru Media Digitale și din task force-ul pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Rolul acestui task force are în vedere „demersurile preponderente la nivelul UE, de comunicare strategică, de expunere a fenomenului, de creare a unei alfabetizări extinse de lanivel de lidership până la nivel de persoană obișnuită.”

În era internetului, dezinformarea a atins nivelul de artă, iar setea oamenilor de informații din orice domeniu este atât de mare încât discernământul are de suferit. În această avalanșă de știri este din ce în ce mai greu să deosebești adevărul de minciună, de „formele fără fond”. Doamna Ileana Rotaru consideră că educația este cea care poate contribui la distingerea zgomotului de fond de informația autentică. „Asistăm în momentul de față la un conflict, pe de o parte intergenerațional, la o teamă față de tot ceea ce înseamnă tehnogie a informației și tot ceea ce înseamnă spațiu virtual. Iar pe de altă parte, diviziunile digitale.”

Doamna Colibășanu este analist și director de operațiuni Geopolitical Futures. Despre importanța războiului informațional pentru două părți aflate în conflict ne-a spus „Când vorbim despre război informațional în condițiile unui război militar, forma specifică a zonei militare pe care războiului informațional o îmbracă este aceea de operațiuni psihologice.” „Diferența dintre  războiul informațional așa cum l-am știut până în momentul în care a început războiul din Ucraina și războiul informațional la care asistăm în momentul de față. Se discută despre elemente specifice, despre indicatori selectați de către părțile beligerante astfel încât acești indicatori să aibă forță de influență pe motive, pe raționament obiectiv și, mai ales, pe emoțiile oamenilor.” „Toate aceste informații selectate sunt pentru a influența societățile să pună presiune pe guverne într-un anume fel. De aceea, războiul informațional este extrem de important pentru că este menit, prin aceste oprețiuni psihologice, să influențeze modul în care sunt duse celelalte războaie.”

(w640)

Pe 16 iunie 2022 a fost dat publicității Codul actualizat privind dezinformarea, asumat de marile platforme digitale, în urma recomandărilor făcute de Comisia Europeană. Doamna Bârgăoanu a vorbit despre noutățile pe care le aduce această variantă față de cea din 2018.

„Codul este o piatră de temelie într-un ansamblu combinat de reglementare și de autoreglementare la nivelul UE și față de varianta din 2018 sunt câteva elemente de certă actualitate, care cred că ne interesează pe noi, exact în România. În primul rând, Codul pune accent pe faptul că atenția privind combaterea dezinformării trebuie să fie uniform distribuită la nivelul tuturor statelor membre.” „Dincolo de acest lucru, sunt angajamente luate de platformele care au aderat la acest Cod privind transparentizarea algoritmilor, responsabilitatea algoritmică, accesul la date pentru cercetători, pentru ONG-uri, astfel încât să vadă comportanente neautentice pe platformă, măsuri de descurajare a monetizării dezinformării, adică descurajarea ca cei care dezinformează, pe lângă faptul că ar crea dezordine, ar distrage atenția, ar mai și câștiga bani din aceast lucru.”

Doamna Rotaru a prezentat principalele surse ale dezinformării și s-a referit la modul în care sunt sau nu sunt pregătiți tinerii în fața dezinformării. „Sursele dezinformării sunt anumiți actori. Actorii aceștia au, unii, un anumit grad de intenționalitate, adică fac lucrul acesta cu foarte mare precizie, urmărind anumite scopuri, obiective politice, economice, de prestigiu, șamd, cu toate efectele pe care le cunoaștem deja, crearea stării de panică socială, a pregătirii, să spun, mentale pentru un anumit tip de intervenție psihologică.” „Putem să vorbim, pe de-o parte, de actori statali, exact cum observăm în momentul de față în războiul din Ucraina, când efectiv un întreag sistem politic și un întreg sistem statal duc un anumit tip de dezinformare foarte agresivă. Pe de altă parte, putem să vorbim de actori economici, anumiți tech-holder, care cu diferite motive, cu diferite agende ascunse, ori sunt antrenați și lucrează împreună cu acești actori sdtatali, ori au propria lor agendăpentru a intra și pentru a destructura diferite piețe economice, financiare, șamd - vorbim aici chiar și de o geopolitică a relațiilor economice. Și mai avem actori,  stakeholder, care duc acest război informațional, de fapt această latură de dezinformare, care sunt efectiv mercenari.”

(w640)

Prof. Ileana Rotaru a explicat la ce se referă „igiena comunicațională”: „acea reglementare a comportamentelor și atitudinilor pe care le manifestăm în spațiul public online.”

Pe lângă războiul informațional asistăm și la un război economic între Rusia și Uniunea Europeană. Pe de o parte sancțiuni economice, pe de altă parte tăierea gazelor și prețuri uriașe ale petrolului. Doamna Colibășanu a vorbit despre cine are de câștigat de pe urma  războiului și cine are de pierdut și a explicat mecanismele economice în momentul de față.

Au fost puse în discuție instrumentele care există la nivelul UE, pe care România le-ar putea valorifica pentru a combate dezinformarea, pentru a preveni comportamentele abuzive asupra minorilor, pentru a interzice profilarea politică pe baza colectării informațiilor privind preferințele sexuale, politice, religioase sau datele privind starea de sănătate. „Vorbim despre reglementări și, mai ales, vorbim despre pârghii și vorbim despre sancțiuni.” a precizat Alina Bârgăoanu.

În acest context s-a pus problema libertății de exprimare în opoziție cu cenzura. „Între combaterea dezinformării și cenzură n-ar trebui să existe nici o linie de intersectare.” „Se pune problema trasparentizării publicității electorale și politice, trasparentizării formelor de finanțare, interzicerea comportamentelor abuzive la nivelul minorilor. Și iarăși, platformele sunt chemate acum să-și implementeze mecanisme prin care vârsta minorilor chiar să poată fi detectată. ” (Alina Bârgăoanu)

Uniunea Europeană are o agendă privind competența digitală în sec XXI. Despre recomandările UE privind crearea sistemului digital de educație și dezvoltarea competențelor digitale în România a vorbit prof. Ileana Rotaru.

În ultimele zile, în Ucraina, au avut loc vizite la nivel înalt din partea Germaniei, Italiei, Franței și României. Boris Johnson, considerat purtătorul de cuvânt al Washingtonului, a fost prezent și el la Kiev. Prof. Antonia Colibășeanu apreciază că „În plan politic, marele câștigător al acestui război este Occidentul și, în special, Europa. Pentru că, inclusiv Marea Britanie și aliații stau în momentul de față la aceeași masă, iar vedem cum Europa a devenit, de fapt, un magnet. Și nu s-a fragmentat, așa cum probabil, spera Rusia cu acest conflict început în Ucraina.”

Doamna Bârgăoanu a publicat mai multe rapoarte despre fake news în România. Peisajul media din România, din punct de vedere al dezinformării și manipulării, a fost analizat și explicat ținând cont atât platformele de socializare, cât și mass media mainstream. „Dezinformarea reprezintă un risc preponderent online, un risc de natură cibernetică.” „De multe ori ne-am concentrat pe dezinformarea care a venit din mediul online și am ratat foarte mult mass media mainstream. Și o recomandare este ca monitorizarea dezinformării să se facă și pe platforme și pe  mass media mainstream.”

Prof. Ileana Rotaru a definit termenii de auto-cenzură și libertate și a pus în discuție necesitatea existenței unei granițe între manifestarea acestor atitudini. „Reacția pe care putem să ne-o controlăm este cea, în primul și în primul rând, emoțională, pentru că toate sursele, sau marea majoritate a surselor de dezinformare pleacă de la această proastă gestionare a emoțiilor în mediul online.”

Avem un parteneriat strategic cu SUA, dar nu avem vize, nu avem învestiții americane semnificative. Doamna Colibășanu, care a lucrat cu George Friedman, ne-a spus, în finalul ediției, de ce se face această diferență între parteneriatul strategic și realitatea economică.

***

Europa Viitorului este o premieră pentru televiziunea publică: este prima dezbatere online difuzată simultan pe mai multe platforme digitale.

Ne puteți găsi pe canalul Youtube al TVR (https://www.youtube.com/c/TVRcanaluloficial), pe pagina de Facebook a canalului TVR1 (https://www.facebook.com/fanTVR1) și pe Instagram.

Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferințele PE.

***

Moderator: Radu Rădulescu

Regizor artistic: Sebastian Chelu

Producător: Ion Stavre

„Noi suntem TVR”

 

#TVR65