În Ajunul Crăciunului din 1968, un grup de studenţi a plecat din căminele de la Operă și a traversat oraşul cântând colinde. Care a fost deznodământul gestului? Aflaţi, sâmbătă, de la 12:00, la „Rezistenţa prin cultură”.
Ediția este disponibilă online pe TVR+
Un moment important în istoria mișcărilor studențești din România s-a produs în Ajunul Crăciunului din anul 1968, atunci când, un grup de studenți a plecat din căminele de la Operă și a traversat orașul cântând colinde. Pe drum, grupului i s-au alăturat alţi studenţi, ajungând până la un număr de 2000 de persoane, după cum relatează unele surse.
Pentru autorităţile comuniste, era o adunare care „atenta la puterea de stat”, iar cântatul unui colind era un act care intra în contradicţie cu „sărbătoarea folclorică naţională”, aşa cum autorităţile descriau Crăciunul. Deşi Miliţia şi Securitatea au vegheat asupra evenimentului, consecinţele au fost discrete, întrucât, după cum spune şi producătorul emisiunii Alexandru Munteanu, Ceauşescu se bucura de o imagine favorabilă în Occident (dar şi acasă) după ce a criticat intervenţia URSS.
„Nu se puteau lua măsuri puternice, fiindă ar fi dărâmat eşafodul construit în vară. (...)Consecinţa a fost să se reintroducă vacanţa de Crăciun. S-a considerat că e mai bine ca studenţii să fie acasă, decât să stea toţi la un loc”, adaugă Alexandru Munteanu.
Printre puţinele persoane reţinute, s-a aflat şi Ana Şincai. Ea a fost reţinută până la finele anului 1968, de unde a fost mutată pentru trei luni la Văcăreşti, apoi la Spitalul 9 din capitală. Au urmat două procese, iar din septembrie 1969 a fost mutată în domiciliu forţat, la Ploieşti (oraşul ei natal).
În ediţia din 20 decembrie, „Rezistenţa prin cultură” reface faptele care s-au petrecut atunci cu Adriana Nanu, asistent universtar în 1968, care a făcut parte din grupul de colindători.
Dincolo de actul în sine din seara de 24 decembrie 1968, emisiunea îşi propune să dezbată şi imaginea colindului, în perioada comunistă. „Vorbim despre valoarea de simbol a colindului, au fost zone în ţară în care s-a păstrat şi nu a fost alterat de Moş Gerilă. Colindele în sine fac parte din cultură”, continuă producătorul TVR Alexandru Munteanu. Astfel, despre valoarea şi spiritualitatea colindului va vorbi Radu Preda, din dubla sa calitate: de preşedintele executiv al Institutlui de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cât şi din cea de teolog (absolvent, dar şi profesor al Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Cluj).
Sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc - 103/1967
***
Relevanţa seriei Rezistenţa prin cultură este incontestabilă. Drept dovadă stau numeroasele episoade care au fost premiate de-a lungul vremii:
Premiul pentru Documentar, UCIN 2010: episodul ”Cornelia Pillat, portret de familie” – realizator Roxana Chiriță; Premiul pentru Montaj UCIN 2010, Sebastian Chelu; Premiul pentru Documentar de Cultură APTR 2011: episodul „Cornelia Pillat, portret de familie” – realizator Roxana Chiriță; Premiul pentru Documentar, UCIN 2011: episodul „Cultura după gratii” – realizator Roxana Chiriță; Premiul pentru Documentar de Artă APTR 2011: episodul „Libertatea acidă a singurătății” – realizator Ion Cristodulo; Premiul pentru Imagine APTR 2012, Dinu Mărgărint; Premiul pentru Serial Documentar, APTR 2012; Premiul „Permanențe spirituale” APTR 2013: episodul „Un episcop pe Drumul Crucii” – realizator Cristian Amza; Premiul pentru Imagine UCIN 2013, Sorin Chivulescu.
Rezistenţa prin cultură poate fi găsită şi pe Facebook. Nu uitaţi să vă abonaţi la pagină pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi.
***
Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.