O explozie pe Muntele Găina a schimbat destinele a zece familii. Cinci militari au murit, cinci au supravieţuit. După 26 de ani, adevărul continuă să fie mistificat. Pe placa memorială de la baza crucii scrie că de vină a fost o „bombă rebelă”. Dar cine ataca, atunci, România? Aflăm întreaga poveste la TVR 1 într-o nouă ediţie Dosar România - sâmbătă, 28 iulie, ora 21.00.
Pe 28 iulie, Dosar România ne prezintă o anchetă a echipei TVR despre schimbarea destinului unor oameni ai armatei în urma accidentului din 1992 de pe Muntele Găina. Despre un lanţ întreg de complicităţi şi lupta unui om, rănit grav atunci, cu un sistem militar acuzat că a trecut sub tăcere o tragedie, aflaţi din ancheta Alinei Grigore, „În căutarea dreptăţii”, pe care TVR 1 o difuzează sâmbătă seară.
Subofiţerul în rezervă Ştefan Nicolae Aprotosoaei are 50 de ani şi este un om care încă îşi caută dreptatea. După o viaţă plină de încercări. Rămas orfan, de mic, a crescut la o casă de copii. Lucrează de la 16 ani. A fost miner, apoi l-au luat în armată, când serviciul militar era obligatoriu. La Unitatea 01099 din Brad, judeţul Hunedoara, a ajuns în 1991. Nu şi-a imaginat că va rămâne în armată, dar tragedia care a avut loc în 8 aprilie 1992, pe Muntele Găina, i-a răpit orice alt vis. A scăpat cu viaţă din explozia a două bombe, dar a rămas cu un handicap grav la mâna stângă şi cu multe alte sechele. Drama prin care trece acest om durează de mai bine de un sfert de veac.
Mutilat în timpul unor trageri cu muniţie de război, Ştefan Aprotosoaei nu a primit despăgubiri, deşi ar fi fost îndreptăţit. Soldatul nici măcar nu a fost informat dacă avea sau nu vreun drept, ca urmare a suferinţei prin care a trecut. I s-a oferit un loc de muncă şi, astfel s-a muşamalizat o tragedie - acuză Ştefan Aprotosoaei. Accidentul din 1992, soldat cu victime, nu a fost înregistrat la vremea respectivă în documentele unităţii de la Brad. Ce a descoperit acest om, când a început să strângă dovezile, vedem în ancheta realizată de Alina Grigore.
5 militari au murit şi 5 au fost răniţi în 1992
Stefan Aprotosoaei a fost soldat, apoi militar angajat pe bază de contract, ulterior salariat civil şi în final subofiţer în armata română. În toţi aceşti ani a lucrat în aceeaşi unitate militară din Brad, judeţul Hunedoara.
Primii ani în armată
„Mi-am îndeplinit misiunile fără să mă plâng. Nu s-o ţinut niciodată cont că eu am doar o mână bună. Trebuia să stau în frig, în zăpadă, ca un vânător de munte, că asta era treaba noastră. Munte, zapada, frig, ploi. Şi nu am avut concediu medical în toţi anii aştia", spune demn Ştefan Ştefan Aprotosoaei.
Moment de reculegere
Deşi a mers periodic la spitalul Militar din Sibiu, pentru vizita medicală, zece ani a fost declarat apt combatant în timp de pace şi de război, apoi apt limitat şi abia după un sfert de veac de la tragedie, MApN i-a recunoscut, oficial, invaliditatea. Pentru Ştefan Aprotosoaei, lucrurile nu s-au oprit aici. Nu a primit nici indemnizaţie, nici pensie de invaliditate. Deoarece, în documentul emis de Comisia Centrală a MApN, la cauza invalidităţii stă scris că fost rănit într-o situaţie care nu a avut legatură cu serviciul militar. „Iniţial, ministerul a susţinut că nu a putut stabili legătura de cauzalitate între dizabilitatea de care acest om suferă şi tragedia din 1992. Într-un al doilea punct de vedere care ne-a fost transmis, MApN nu mai considera necesară o expertiză medico-legală. Invoca un ordin al ministrului în baza căruia comisiile de expertiză pot stabili legătura de cauzalitate. De ce nu s-a întâmplat şi în această situaţie, pentru un om care a lucrat toată viaţa în sistemul militar, nu ştim”, precizează Alina Grigore, realizatoarea anchetei pe care TVR 1 o difuzează sâmbătă, la Dosar România.
Reîntoarcerea pe Muntele Găina, filmată de echipa TVR
Armata consideră că Ştefan Aprotosoaei nu poate beneficia de drepturile prevăzute în Ordonanaţa de Urgenţă 82 din 2006, cu modificările ulterioare, deoarece accidentul s-a produs când el era militar în termen. Instituţia susţine că militarii în termen nu au fost angajaţii MApN şi nu fac parte din personalul armatei. Aşa cum se defineşte acum. Pentru că, între timp, legislatia s-a schimbat, iar serviciul militar obligatoriu a fost înlocuit cu cel pe bază de voluntariat. Doar că legea poate fi interpretată nu doar în litera, ci şi în spiritul ei - atrage atenţia un om care cere să i se facă dreptate.
„Degetele le folosesc doar aşa, că nu le simt. Dacă mai iau ceva de pe foc, trebuie să încerc cu mâna dreaptă. Că asta dacă o pun, nu ştiu dacă arde sau nu. Nu o simt, o parte din ea. Deşi mi-o luat nerv şi mi-o pus, nu s-o putut face chiar mare lucru până la urmă. O fost distrusă tare", ne descrie Ştefan starea lui din prezent.
După ce MapN l-a pensionat anticipat, fără a-i acorda vreun drept, Ştefan Aprotosoaei a cerut în instanţă stabilirea cauzei reale a invalidităţii şi anularea actului prin care i-a fost evaluată capacitatea de muncă. Judecătorul a solicitat o expertiză medico-legală, care a demonstrat că acest om „prezintă sechele post-traumatice, consecinţa directă a leziunilor suferite în 8 aprilie 1992”. Expertiza independentă a stabilit că Ştefan Aprotosoaei şi-a pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi are gradul al treilea de invaliditate. MApN s-a apărat cu documente din care reiese că acest om, cu un handicap la mâna stângă, ar fi făcut inclusiv alpinism, în armată. Subofiţerul a câştigat procesul la Tribunalul Hunedoara. Decizia nu este definitivă.
Documentul care conţine dovada că există o legatură de cauzalitate între tragedia din 1992 si gradul de invaliditate al militarului
Ştefan Aprotosoaei a scris şi Comisiilor de Apărare din Parlament, care au analizat cazul său şi vor să modifice definiţia personalului armatei. Astfel încât şi cei care au fost militari în termen, dacă avut de suferit, să poată beneficia de un drept de care au fost privaţi atâţia ani. Cand MApN a venit cu un nou proiect de lege, senatorii au depus un amendament în acest sens. Doar că, între timp, ministerul a retras proiectul. Motivul: lucrează la unul mai bun.
„Procurorul care s-a ocupat de acest caz în 1992 este actualul şef al Parchetului Militar Cluj şi ne prezintă dovezi zdrobitoare aflate la dosar: soldatul Ştefan Nicolae Aprotosoaei a fost examinat medico-legal imediat după accident, în 1992, şi încă de atunci i s-a stabilit gradul al doilea de invaliditate. Decizie care urma să fie reevaluată un an mai târziu. Ceea ce nu s-a mai întâmplat”, ne mai spune jurnalista Alina Grigore.
În armată mai există cazuri rămase între legi. Până acum, nimeni nu a reparat aceste nedreptăţi.
Echipa TVR (Alina Grigore - realizator, Claudiu Petringenaru - director de imagine, Viorel Popescu - maestru de sunet si Valentin Ciolan - asistent) s-a deplasat pe Muntele Găina, la locul tragediei, a mers la spitalul militar din Sibiu, la unitatea militară de la Brad, a vorbit cu medici şi militari, cu anchetatori, pentru a afla răspunsuri. Zeci de documente şi mai multe luni de documentare a presupus ancheta pe care telespectatorii TVR 1 o vor vedea sâmbătă, 28 iulie, ora 21.00.
Despre Dosar România:
Este emisiunea de reportaje, documentare şi anchete a postului TVR 1 şi pune telespectatorul faţă în faţă cu istoria cotidiană. La Dosar România, reporteri şi realizatori premiaţi relatează întâmplări în care ne regăsim cu toţii, filmează poveşti care au rămas în umbra evenimentelor zilnice, analizează implicaţii şi consecinţe ale ştirilor de moment. În fiecare sâmbată, la ora 21.00, Alina Amza, Cristina Ţilică, Alina Grigore, Ioana Mureşan, Codruţa Angelescu, Răzvan Butaru, Cornel Mihalache şi Gabriel Geamănu realizează Dosar România, emisiunea care dezvăluie oameni obişnuiţi cu frânturile lor de viaţă, dar şi personaje care influenţează destine sau se află în situaţii-limită. Reportajele noului sezon Dosar România sunt la TVR 1 în fiecare sâmbătă, începând cu 17 martie.
